Ziua 5 Ucraina – Prima rundă de negocieri de pace între Rusia și Ucraina s-a încheiat. Bruxelles-ul respinge varianta unei integrări imediate a Ucrainei în UE. Putin i-a comunicat lui Macron ce condiții pune. Zeci de civili morţi în Harkov, după atacuri cu rachete în zonele rezidenţiale, în timp ce au început negocierile de pace – LIVE TEXT

28 02. 2022

UPDATE ORA 21.41 Maria Zaharova, purtătoare de cuvând a MAE rus: Rusia nu a început un război, ea îi pune capăt Rusia razboi Ucraina,

„Rusia nu a început un război, ea îi pune capăt”, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus Maria Zaharova, citată de agenţia oficială de presă TASS, dând de asemenea vina pe „experimentele” NATO şi „tăcerea” Occidentului asupra situaţiei din Donbas pentru dezastrul umanitar şi politic din Europa. Rusia razboi Ucraina, Rusia atac Ucraina

„Experimentele NATO şi tăcerea uluitoare a publicului occidental – acestea sunt motivele din spatele dezastrului umanitar şi politic din Europa. Şi trebuia să se pună capăt acestui lucru, în timp ce Occidentul a refuzat să conducă orice negocieri şi a salutat declaraţiile agresive şi ameninţările directe ale marionetelor de la Kiev la adresa Rusiei”, a scris Zaharova pe canalul ei de Telegram.

„Rusia nu a început un război, ea îi pune capăt”, a subliniat Zaharova. De-a lungul acestor ani, partea rusă a îndemnat comunitatea globală să se opună anihilării consecvente a populaţiei din Donbas. „Aceştia sunt milioane de oameni, care îşi pierdeau pe cei dragi în fiecare zi, trăind în subsoluri pentru a fugi de bombardamente”, a adăugat ea.

„Unde au fost toate aceste ţări şi publicul lor în aceşti opt ani în care războiul a continuat şi cum au condamnat ele uciderea a cel puţin 13.000 de oameni în aceşti ani?”, s-a întrebat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Niciunul dintre cei care „strigă acum” în „ţările civilizate” nu s-a adunat vreodată pentru a sprijini populaţia din Doneţk şi Lugansk cerând oprirea vărsării de sânge, a notat ea. „Lumea a tăcut. Tăcerea obedientă a comunităţii globale şi desconsiderarea faţă de catastrofa sângeroasă rezultată din lovitura anticonstituţională din Ucraina din 2014, organizată cu participarea directă a SUA, UE, Germaniei, Poloniei, Lituaniei, Estoniei, Letoniei şi altor ţări NATO, pur şi simplu au încurajat regimul de la Kiev să continue să-şi distrugă propria populaţie”, a mai subliniat Zaharova, citată de TASS.

UPDATE ORA 20.19 Rusia și Ucraina au încheiat negocierile de pace. Va urma o nouă rundă de discuții

Oficialii din Rusia şi Ucraina au încheiat luni discuţiile de pace şi se vor întoarce în capitalele lor pentru consultări suplimentare înainte de o a doua rundă de negocieri, a declarat consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, citat de agenţia de presă RIA, potrivit Reuters.

”Părţile au stabilit o serie de priorităţi şi teme care necesită anumite decizii” înainte de o a doua rundă de discuţii, a declarat Podoliak, citat de AFP.

Negocierile, care s-au desfăşurat în regiunea Gomel, la frontiera dintre Ucraina şi Belarus, în încercarea de a obţine o încetare a ostilităţilor în cadrul ofensivei ruse împotriva Ucrainei, s-au încheiat după cinci ore, a declarat Leonid Sluţki, unul dintre membrii delegaţiei ruse.

O nouă întâlnire va avea loc în zilele următoare, a precizat Sluţki, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Duma, pentru televiziunea rusă de stat, relatează EFE.

UPDATE ORA 19.21 Putin cere recunoașterea suveranității Rusiei asupra Crimeei, demilitarizarea și denazificarea Ucrainei și un statut neutru pentru aceasta

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a declarat luni omologului său francez Emmanuel Macron că pretinde recunoaşterea peninsulei Crimeea drept teritoriu rus, „demilitarizarea şi denazificarea” Ucrainei şi un „statut neutru” pentru aceasta, ca precondiţii pentru a pune capăt invaziei în această ţară, informează AFP.

Putin a cerut „recunoaşterea suveranităţii ruse asupra Crimeii, realizarea demilitarizării şi denazificării statului ucrainean şi garanţia statutului său neutru”, a transmis Kremlinul într-un comunicat, după o convorbire telefonică între cei doi preşedinţi.

Potrivit Kremlinului, preşedintele rus a subliniat că soluţionarea conflictului „nu este posibilă decât dacă interesele de securitate legitime ale Rusiei sunt luate în considerare fără condiţii”.

„Partea rusă este deschisă la negocieri cu reprezentanţi ai Ucrainei şi speră că ele vor duce la rezultatele sperate”, adaugă comunicatul.

UPDATE ORA 19.14 Zelenski a semnat cererea oficială de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat luni că a semnat o cerere oficială de aderare a ţării sale la Uniunea Europeană, transmite Reuters.

Zelenski a cerut Uniunii Europene să permită aderarea imediată a Ucrainei printr-o procedură specială.

Această procedură nu există ca atare, iar integrarea în UE este un proces de durată pentru ca legislaţia ţării candidate să fie armonizată cu dreptul european, notează AFP. Procesul necesită negocieri complexe asupra a numeroase subiecte şi criterii dificile de respectat pentru o ţară în război, cum ar fi stabilitatea politică şi o economie de piaţă viabilă.

În plus, o astfel de aderare necesită aprobarea unanimă a celor 27 de state membre.

„Aderarea este o cerere exprimată de mult timp de Ucraina. Însă există diferite opinii şi sensibilităţi în cadrul UE despre extindere. Ucraina va transmite o cerere oficială, Comisia Europeană va trebui să dea un aviz oficial, iar apoi se va pronunţa Consiliul”, a explicat luni preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

UPDATE ORA 17.13 Comisia Europeană alocă suplimentar 90 de milioane de euro pentru civilii afectați de războiul din Ucraina

Comisia Europeană a anunţat că alocă o sumă suplimentară de 90 milioane euro pentru programe de ajutor de urgenţă destinate civililor afectaţi de războiul din Ucraina, ca parte a unui apel urgent de ajutor din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite, finanţarea urmând să ajute persoane din Ucraina şi Republica Moldova, informează un comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Acest nou ajutor umanitar al UE va consta în hrană, apă, asistenţă medicală, adăpost şi va contribui la acoperirea nevoilor de bază ale acestor persoane.

De asemenea, Comisia coordonează furnizarea de asistenţă materială Ucrainei prin intermediul mecanismului de protecţie civilă al UE, care include 8 milioane de produse de îngrijire medicală esenţiale şi asistenţă în materie de protecţie civilă – cu oferte, până în prezent, din partea a 20 de state membre: Austria, Belgia, Croaţia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ţările de Jos.

Un prim convoi de camioane din Slovenia a sosit duminică în capitala Ucrainei, Kiev. Republica Moldova a activat mecanismul pentru a-i sprijini pe cetăţenii ucraineni care sosesc în ţara lor. Austria, Franţa şi Ţările de Jos au oferit deja sprijin de urgenţă, cum ar fi adăposturi şi asistenţă medicală, Republicii Moldova.

UPDATE ORA 17.04 Bruxelles-ul susține integrarea Ucrainei în Uniunea Europeana, dar nu în procedură accelerată

Comisia Europeană a deschis calea pentru intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană, însă acest lucru nu se poate face imediat, în ciuda solicitării Kievului pentru o procedură în vederea unei aderări „fără întârziere”, comentează luni AFP, citată de Agerpres.

„Avem multe subiecte asupra cărora lucrăm în strânsă colaborare. Sunt de-ai noştri şi vrem ca ei să fie în interiorul UE”, a declarat duminică şefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, într-un interviu pentru Euronews.

Ca răspuns, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni Uniunii Europene să accepte aderarea ţării sale „fără întârziere”. „Ne adresăm UE în ceea ce priveşte o integrare fără întârziere a Ucrainei, printr-o procedură specială”, a spus el într-un video.

„Sunt sigur că aşa este corect. Sunt sigur că este posibil”, a afirmat Zelenski.

Această procedură nu există ca atare, iar integrarea în UE este un proces de durată pentru ca legislaţia ţării candidate să fie armonizată cu dreptul european. Procesul necesită negocieri complexe asupra a numeroase subiecte şi criterii dificile de respectat pentru o ţară în război, cum ar fi stabilitatea politică şi o economie de piaţă viabilă.

În plus, o astfel de aderare necesită aprobarea unanimă a celor 27 de state membre.

El a spus că a fost informat de intenţia Ucrainei de a trimite o cerere oficială de aderare.

Michel şi-a mai anunţat intenţia de a-l invita pe preşedintele Volodimir Zelenski de a participa „în mod regulat” la summiturile liderilor europeni şi a insistat asupra necesităţii de a întări acordul de asociere încheiat între Ucraina şi UE în 2014, care a concretizat îndepărtarea fostei republici sovietice de sfera de influenţă rusă.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus că Ursula von der Leyen a exprimat un punct de vedere în calitate de preşedintă a executivului european, subliniind în acelaşi timp că trebuie respectată procedura pentru a se ajunge acolo. „Nu decide ea singură”, a precizat purtătorul de cuvânt.

„Ea a făcut clar referire la faptul că Ucraina are o perspectivă europeană”, considerând că acest stat „este unul de-al nostru în sensul că este o ţară europeană”, a nuanţat el.

UPDATE ORA 16.36 Ungaria nu va permite ca pe teritoriul său să fie transportate arme letale către Ucraina

Ungaria nu va trimite trupe sau armament în Ucraina şi nu va autoriza ca teritoriul său să fie tranzitat de arme letale, pentru a menţine securitatea în ţară, a afirmat ministrul de Externe Peter Szijjarto, în timpul unei vizite în Kosovo, transmite Reuters.

„Motivul luării acestei decizii este acela că astfel de transporturi ar putea deveni ţinte ale unor acţiuni militare ostile şi (…) noi trebuie să asigurăm securitatea Ungariei (…) şi că nu vom fi atraşi în acest război”, a declarat Szijjarto după întrevederea cu ministrul de Externe al Kosovo, Donika Gervalla.

Oligarhul Oleg Deripaska cere încetarea ”capitalismului de stat” în Rusia

Oligarhul rus Oleg Deripaska a cerut luni încetarea „capitalismului de stat” în Rusia în faţa crizei provocate de sancţiunile occidentale, în urma invaziei ruse din Ucraina, relatează AFP.

„Este o adevărată criză şi avem nevoie de manageri de criză adevăraţi (…) Trebuie să schimbăm neapărat politica economică şi să punem capăt acestui capitalism de stat”, a scris pe Telegram miliardarul şi fondatorul gigantului Rusal, producător de aluminiu.

Contrar situaţiei din 2014, când au fost adoptate primele sancţiuni în urma anexării peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova, „nu va mai fi posibil pur şi simplu să aşteptăm”, a adăugat Deripaska, unul dintre cei mai bogaţi 50 de oameni din Rusia.

El a spus că aşteaptă din partea guvernului „clarificări şi comentarii clare asupra politicii economice în următoarele trei luni”.

Este una din rarele critici la adresa Kremlinului, care şi-a supus elita economică de la venirea la putere a lui Vladimir Putin.

Un alt miliardar rus, Oleg Tinkov, fondatorul băncii Tinkoff, a criticat de asemenea invazia din Ucraina, într-un mesaj publicat luni.

„Astăzi, în Ucraina, oameni nevinovaţi mor în fiecare zi. Este de neconceput şi inacceptabil!”, a scris el pe Instagram, făcând apel la „alocarea de bani pentru îngrijirea oamenilor, pentru cercetarea pentru vindecarea cancerului, şi nu pentru război”.

Unul dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, oligarhul Roman Abramovici, „a fost contactat de Ucraina pentru a ajuta la găsirea unei soluţii şi de atunci lucrează la oferirea de ajutor”, a precizat pentru AFP purtătoarea sa de cuvânt, Rola Brentlin.

Duminică, miliardarul rus Mihail Fridman a denunţat la rândul său războiul din Ucraina, într-o scrisoare către angajaţii fondului său, LetterOne.

„Sunt convins că războiul nu poate fi niciodată răspunsul. Această criză va costa vieţi şi va face ravagii în două naţiuni surori de sute de ani”, a scris el, spunând că îşi doreşte ca această „vărsare de sânge” să înceteze.

Aceste luări de poziţie survin în contextul în care ţările occidentale au decis să îşi extindă sancţiunile împotriva Rusiei, ajungând la oligarhi şi la activele lor din întreaga lume.

Ucraina i-a cerut miliardarului rus Roman Abramovici, patronul clubului englez de fotbal Chelsea, să acţioneze ca mediator în negocierile de pace dintre Ucraina şi Rusia, relatează EFE.

Potrivit unui purtător de cuvânt al lui Abramovici, Guvernul ucrainean l-a contactat pe miliardarul rus pentru a ”ajuta la negocierile pentru pace”.

În plus, regizorul ucrainean Aleksandr Rodnianski a anunţat că Abramovici a fost singurul care a răspuns la apelurile Ucrainei.

”Pot confirm că partea ucraineană a încercat să găsească pe cineva în Rusia dispus la a ajute în negocierile pentru pace. Există o relaţie cu el prin intermediul comunităţii evreieşti şi i s-a cerut ajutor. Deşi influenţa lui Abramovici este limitată, el este singurul care a răspuns apelurilor de ajutor”, a precizat Rodnianski.

Abramovici a anunţat, sâmbătă, că renunţă la administrarea clubului Chelsea în favoarea fundaţiei caritabile a grupării.

Conform presei israeliene, ţară al cărei paşaport îl posedă Abramovici, miliardarul rus participă în Belarus la negocierile de pace dintre Ucraina şi Rusia, însă acest fapt nu a fost confirmat.

MAE recomandă românilor aflaţi în Rusia să ia în considerare să părăsească teritoriul acestei ţări

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) le recomandă „insistent” cetăţenilor români să evite călătoriile neesenţiale în Federaţia Rusă, iar celor care se află temporar în această ţară să ia în considerare să plece cât mai curând prin intermediul zborurilor comerciale încă disponibile, scrie Agerpres.

„După cum este cunoscut, ca urmare a escaladării conflictului armat din Ucraina, România a decis, la 26 februarie 2022, închiderea spaţiului său aerian pentru toate aeronavele înregistrate în Rusia, ulterior măsura fiind adoptată la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. În aceste condiţii, şi companiile aeriene europene şi-au suspendat zborurile spre şi deasupra teritoriului Federaţiei Ruse. Având în vedere aceste restricţii, precum şi faptul că situaţia regională de securitate rămâne extrem de tensionată şi cu o evoluţie impredictibilă, Ministerul Afacerilor Externe le recomandă insistent cetăţenilor români să evite călătoriile neesenţiale în Federaţia Rusă, iar celor care se află temporar în această ţară să ia în considerare să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse cât mai curând, prin intermediul zborurilor comerciale încă disponibile”, se arată într-un comunicat de presă al MAE transmis luni AGERPRES.

Potrivit MAE, cetăţenii români care doresc să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse au, la acest moment, rute alternative de deplasare prin intermediul curselor aeriene regulate, cu escală, prin Turcia (Istanbul) şi Emiratele Arabe Unite (Dubai) sau pe cale rutieră, cu companii de transport, prin Estonia.

Ministerul recomandă cetăţenilor români care se află pe teritoriul Federaţiei Ruse să îşi înregistreze neîntârziat prezenţa prin intermediul platformei www.econsulat.ro, la adresa https://www.econsulat.ro/CetateniRomaniInregistrati/Inregistreaza, disponibilă atât de pe PC sau laptop, cât şi de pe telefonul mobil.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Moscova: +7 499 143 0427; +7 499 143 0350, al Consulatului General al României la Sankt Petersburg: +7812 3126141 şi al Consulatului General al României la Rostov pe Don: +7 (863) 283 10 15 apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Moscova: +7 916 017 9882, precum şi telefoanele de urgenţă ale oficiilor consulare la Sankt Petersburg:
+7 965 777 43 38 şi Rostov pe Don: +7 909 437 72 22.

Ministerul Afacerilor Externe solicită cetăţenilor români consultarea paginilor de Internet: http://moscova.mae.ro, http://sanktpetersburg.mae.ro, http://rostov.mae.ro, www.mae.ro şi le reaminteşte că au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă” (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie utile.

Harkov – Zeci de civili morţi după ce mai multe clădiri rezidenţiale au fost lovite

Harkov, al doilea cel mai mare oraş din Ucraina, a fost lovit, luni, de un tir de rachete, vizate au fost mai multe clădiri de locuinţe, Conform autorităţilor ucrainene citate de Reuters, există zeci de civili morţi, în urma atacurilor armatei ruse în zonele rezidenţiale din Harkov.

Anunţul a fost făcut de autorităţile ucrainene, citate de Reuters.

Rusia, interesată să ajungă la un acord cu Ucraina, la negocierile de la frontiera belaruso-ucraineană (negociator rus)

Rusia este interesată să ajungă la un acord care să fie în interesul ambelor părţi la negocierile cu Ucraina, a declarat luni negociatorul rus Vladimir Medinski, în timp ce oficiali se pregătesc să se întâlnească la frontiera ucraineano-belarusă, transmite Reuters.

Medinski a adăugat că este de aşteptat ca negocierile să înceapă la ora locală 12:00 (09:00 GMT).

Reuters aminteşte că izolarea politică şi economică a Rusiei s-a adâncit luni. Totodată, forţele ruse s-au confruntat cu o rezistenţă înverşunată în capitala ucraineană Kiev şi în alte oraşe în cel mai mare atac asupra unui stat european de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Zelenski mulţumeşte României pentru contribuţia semnificativă şi sprijinirea aderării la UE

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit luni României pentru ajutorul furnizat ţării sale, care se confruntă de câteva zile cu o invazie militară rusă de amploare.

”Sunt recunoscător României pentru contribuţia sa semnificativă la capacităţile de apărare ale ţării noastre. Sunt recunoscător lui @KlausIohannis pentru sprijinirea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Simţim sprijinul politic şi de apărare al partenerilor noştri”, a scris şeful statului ucrainean pe contul său de Twitter, @ZelenskyyUa.

Şi comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson le-a mulţumit autorităţilor şi cetăţenilor români pentru modul în care au venit în sprijinul refugiaţilor din Ucraina.

„Cel mai important mesaj al meu este: mulţumesc, România. (…) Vremea este foarte rece, dar primirea este călduroasă. În aceste vremuri foarte dificile, când vedem din nou război în Europa, când vedem agresiunea lui Putin asupra unei ţări vecine suverane, să vezi cum cetăţenii din judeţul Suceava, români din toată ţara, societatea civilă, autorităţile îi întâmpină cu căldură pe refugiaţi este emoţionant. Arătând solidaritate, arătăm că ne bazăm pe alte valori decât Putin şi punem în practică aceste valori. Cu toţii am văzut, în ultimele zile, unitatea, o acţiune fermă (…) din partea Uniunii Europene, cum nu am mai văzut niciodată până acum, pentru că este necesar”, a spus Ylva Johansson luni, la finalul unei vizite în tabăra mobilă de asistenţă umanitară din zona Punctului de Trecere a Frontierei Siret.

Ea s-a declarat impresionată de modul în care autorităţile române şi cetăţenii au acţionat, dar a subliniat că este nevoie şi de implicare din partea Uniunii Europene să acorde susţinere financiară, materială şi în resursă umană.

România a decis duminică trimiterea în Ucraina a unei a doua tranşe de ajutoare în valoare totală de 3 milioane de euro, sub formă de combustibili, veste antiglonţ, căşti, muniţie şi echipamente militare, alimente, apă şi medicamente. Totodată, executivul de la Bucureşti şi-a anunţat disponibilitatea de a prelua răniţi ucraineni în reţeaua sanitară din România.

Potrivit estimărilor ONU, este de aşteptat ca patru milioane de ucraineni să-şi părăsească ţara ca refugiaţi. Majoritatea dintre aceştia sunt femei şi copii, în condiţiile în care bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 ani şi 60 de ani sunt obligaţi să rămână în ţară, în virtutea stării de urgenţă.

Negocierile între Ucraina şi Rusia au început la frontiera belarusă, a anunţat consilierul preşedintelui ucrainean Mihailo Podoliak, printr-un mesaj de tip text, informează Reuters.

Înainte de aceasta, biroul de presă al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că cererea Ucrainei la negocieri va fi instituirea imediată a unui armistiţiu şi retragerea forţelor militare ruse din Ucraina.

Rusia avertizează UE că înarmarea Ucrainei reprezintă un act ostil

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat luni Uniunea Europeană că livrările de armament către Ucraina sunt considerate de Rusia un comportament ostil, fiind periculoase şi destabilizatoare. Ele dovedesc în acelaşi timp că Rusia a avut dreptate să facă eforturi pentru demilitarizarea statului vecin, potrivit lui Peskov.

Reuters reaminteşte că Occidentul a intensificat înarmarea Ucrainei ca sprijin pentru această ţară în războiul de apărare pe care este obligată să îl poarte în faţa invaziei ruse.

Rusia susţine în continuare că atacul asupra Ucrainei este o „operaţiune specială” cu scopul de a proteja populaţia civilă.

Peskov a refuzat să dezvăluie ce pierderi au suferit forţele ruse în acest conflict şi să dea detalii despre ordinul preşedintelui Vladimir Putin, care a pus forţele nucleare de descurajare ale Rusiei în stare de alertă, sau „regim special”, conform terminologiei oficiale de la Moscova.

Fluxul de ucraineni care intră în România se accentuează la Isaccea

Peste 5.000 de persoane din Ucraina au trecut Dunărea cu bacul între Orlivka, regiunea Odesa, şi Isaccea, judeţul Tulcea, România, în a doua jumătate a săptămânii trecute, fluxul de refugiaţi crescând cu 50% duminică faţă de ziua precedentă, potrivit datelor furnizate de Garda de Coastă, scrie Agerpres.

Mijlocul de transport al societăţii Navrom SA din Galaţi funcţionează de aproape un an şi jumătate, însă până la declanşarea războiului din Ucraina nu a avut foarte mulţi călători.

„Este foarte greu. Nu mai sunt ture fixe, nu se respectă nici orele de la care se pleacă de pe un mal sau celălalt. Acum, se lucrează non-stop şi fără program. Asta e, s-a acumulat multă oboseală în zilele astea. Oamenii ne aşteaptă ca pe o speranţă pe malul ucrainean. Încercăm să facem tot ce e posibil şi omenesc pentru dânşii”, a declarat, pentru AGERPRES, comandantul bacului societăţii private, Marian Coadă, în vârstă de 60 de ani.

Este comandant de aproape 20 de ani şi spune că, în ultimele zile, cel mai mult l-au impresionat copiii.

„Sunt copii mici care sunt duşi în braţe. Sunt copii de un an sau doi, sunt bătrâni care şi-au părăsit casele şi au plecat care încotro”, povesteşte comandantul bacului.

În cursa care a părăsit malul românesc al Dunării, se află o femeie singură, o alta cu trei copii şi un german.

„Am venit să-mi ajut un prieten să fugă de război”, afirmă bărbatul.

Comandantul bacului spune că majoritatea ucrainenilor care s-au întors acasă în ultimele zile au făcut-o pentru cei mai în vârstă.

„Sunt persoane care au fost plecate în alte ţări şi se întorc în Ucraina la familiile lor. Mulţi dintre ei au acasă bătrâni, copii. Unii dintre ei nu ştiu nimic despre cei de acasă. E dificil şi pentru ei să se întoarcă”, a menţionat Marian Coadă.

În vama ucraineană, călătorii sunt preluaţi de o tânără în uniformă militară cu puşca în mână, iar formalităţile de intrare în ţară se fac repede.

Delegaţia ucraineană a ajuns la locul unde se vor desfăşura discuţiile cu Rusia

Delegaţia ucraineană a ajuns luni la frontiera belaruso-ucraineană, unde urmează să înceapă la prânz (09:00 GMT) negocierile cu Rusia pentru a pune capăt invaziei lansate de Kremlin joia trecută împotriva Ucrainei, transmite EFE.

„Delegaţia ucraineană a ajuns la locul negocierilor cu partea rusă, în regiunea Gomel”, a relatat agenţia oficială belarusă BELTA, care a precizat că negociatorii ucraineni au aterizat cu un elicopter polonez nu departe de locul de desfăşurare a discuţiilor.

Din delegaţia ucraineană fac parte, între alţii, ministrul apărării Oleksii Reznikov şi consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak, potrivit Reuters.

„Subiectul-cheie îl reprezintă o încetare imediată a focului şi retragerea trupelor (ruse) de pe teritoriul ucrainean”, a transmis preşedinţia ucraineană într-un comunicat în care anunţa sosirea delegaţiei sale la locul de desfăşurare a convorbirilor.

Preşedintele ucrainean Volodmir Zelenski le-a cerut luni soldaţilor ruşi care au invadat Ucraina să depună armele, transmite AFP.

Într-un mesaj video difuzat chiar înaintea negocierilor ruso-ucrainene din Belarus, Zelenski li se adresează direct, în rusă, militarilor trimişi de Moscova în ţara sa: „Depuneţi armele, plecaţi de-aici, nu vă credeţi comandanţii, nu vă credeţi propagandiştii. Salvaţi-vă vieţile, pur şi simplu”.

Tot luni, preşedintele a cerut Uniunii Europene să permită aderarea imediată a Ucrainei, pe baza unei proceduri speciale, informează Reuters. „Obiectivul nostru este să fim alături de toţi europenii şi, cel mai important, să fim egali. Sunt sigur că aşa este corect. Sunt sigur că merităm asta”, a spus el într-o înregistrare video distribuită în reţelele sociale.

Update 11:00 – Mercenari ruşi operează la Kiev la ordinul lui Putin, pentru a-l asasina pe Zelenski (presă)

Peste 400 de mercenari ruşi operează la Kiev, la ordinele Kremlinului, pentru a-l asasina pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi pe membrii guvernului său, cu scopul de a pregăti terenul pentru ca Moscova să preia controlul în Ucraina, a dezvăluit luni publicaţia britanică The Times, citată de EFE.

În urmă cu cinci săptămâni, Grupul Wagner, o miliţie privată condusă de un aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin şi care operează ca o ramură independentă a statului, a adus mercenari din Africa pentru o misiune de „decapitare” a administraţiei Zelenski în schimbul unei frumoase sume de bani.

Informaţia despre această misiune a ajuns la guvernul ucrainean sâmbătă şi, câteva ore mai târziu, Kievul a decretat o interdicţie de circulaţie strictă, de 36 de ore, pentru a putea „peria” oraşul în căutare de sabotori ruşi, potrivit relatărilor The Times.

Autorităţile ucrainene i-au avertizat pe civili că, odată declarată interdicţia de circulaţie, cei care vor fi văzuţi pe străzi în intervalul orar 17:00-07:00 vor fi consideraţi agenţi ai Kremlinului şi riscă să fie „lichidaţi” dacă ies din case şi din adăposturi.

Potrivit The Times, o sursă apropiată activităţilor Grupului Wagner a confirmat că în ianuarie au sosit în Ucraina între 2.000 şi 4.000 de mercenari.

O parte dintre ei au fost trimişi în regiunile disputate din estul Ucrainei, autoproclamatele „republici” separatiste Doneţk şi Lugansk, în timp ce alţi 400 au intrat din Belarus şi s-au îndreptat către capitala Kiev.

Mercenarilor li s-ar fi spus că Putin vrea o scurtă pauză ca să demonstreze că negociază cu Zelenski, însă i-ar fi asigurat că nu se va ajunge la niciun acord şi că demersul va fi pur şi simplu o păcăleală, potrivit unei surse apropiate de înalţi comandanţi ai Grupului Wagner.

Zelenski a acceptat duminică să trimită o delegaţie pentru a se întâlni cu o echipă rusă la frontiera cu Belarusul, însă şi-a exprimat scepticismul în legătură cu seriozitatea intenţiilor Moscovei.

Mercenarii, scrie publicaţia britanică, aşteaptă un semnal de la Kremlin şi li s-au promis sume mari de bani în următoarele zile dacă îşi duc la bun sfârşit misiunea, şi protecţie pentru a părăsi Ucraina înainte de sfârşitul acestei săptămâni.

În afară de Volodimir Zelenski, pe „lista neagră” sunt incluse alte 23 de persoane, printre care premierul, întreg cabinetul de miniştri, primarul Kievului, Vitali Kliciko, şi fratele său Vladimir.

Mercenarii s-ar lăuda că ştiu exact unde se află preşedintele şi membrii guvernului său în Kiev şi că îi pot localiza prin intermediul telefoanelor mobile.

Wagner este o firmă militară privată strâns asociată „proiectelor” lui Putin în întreaga lume. Firma este proprietatea lui Evgheni Prigojin, un oligarh cunoscut drept „bucătarul lui Putin”, iar grupul a efectuat operaţiuni sub acoperire în Africa şi Orientul Mijlociu, dar a fost considerat responsabil şi de încurajarea tensiunilor din estul Ucrainei în 2014.

„Sunt foarte eficienţi. Apar de nicăieri, fac lucruri foarte violente şi apoi dispar din nou, fără să fie clar cine anume a fost de vină. Nu au o legătură directă cu guvernul rus şi, prin urmare, o pot nega”, a declarat generalul Richard Barrons, fost comandant al forţelor armate britanice.

Sursele citate au indicat că, aparent, Grupul Wagner a fost informat despre invazia planificată în Ucraina încă din decembrie 2021, cu mult înainte ca însăşi armata rusă să fie informată despre acest plan.

Rusia, interesată să ajungă la un acord cu Ucraina, la negocierile de la frontiera belaruso-ucraineană (negociator rus)

Medinski a adăugat că este de aşteptat ca negocierile să înceapă la ora locală 12:00 (09:00 GMT).

Update 10:30 – Autorităţile din Kiev cer locuitorilor să nu iasă din case

Autorităţile municipale din Kiev le-au cerut luni locuitorilor capitalei ucrainene să nu iasă din case decât dacă este absolut necesar, informează dpa.

Practic peste tot în capitală au loc lupte, arată un comunicat oficial difuzat prin reţeaua de mesagerie Telegram.

Kievenilor li se recomandă să iasă în oraş doar pentru a-şi cumpăra alimente şi medicamente.

În general, noaptea de duminică a fost relativ calmă în capitala Ucrainei, cu excepţia câtorva ciocniri cu grupuri ruse de recunoaştere şi sabotaj. Au avut loc mai multe lucrări defensive prin care s-au construit noi fortificaţii, capcane antitanc şi alte structuri pentru apărare, avertizează comunicatul.

Luni dimineaţa, magazinele şi sistemul de transport public şi-au reluat activitatea; garniturile de metrou circulă la intervale mai mari ca de obicei.

Este în continuare în vigoare interdicţia de circulaţie între orele 22 şi 7.

Autorităţile le-au cerut tuturor să aibă grijă de vecini, în special de cei în vârstă sau ai căror membri de familie îşi apără ţara invadată de Rusia. Populaţia este rugată să fie atentă la locuinţele celor care s-au refugiat din Kiev, pentru a evita furturile.

Update 9:50 – Conducerea armatei ucrainene anunţă că a frânat avansul trupelor ruse către Kiev

Conducerea armatei ucrainene a anunţat luni că Forţele Armate ale ţării au frânat avansul trupelor ruse către Kiev, transmite EFE.

„Au dat greş toate tentativele trupelor de ocupaţie ruse în a-şi îndeplini obiectivele”, a declarat generalul-colonel Oleksandr Sirski, comandantul şef al armatei terestre, cu privire la intenţiile ruşilor de a lua cu asalt zona din jurul capitalei ucrainene.

Sirski, citat de agenţia UNIAN, a insistat că „duşmanul a înregistrat pierderi considerabile”.

„Trupele ruse sunt demoralizate şi epuizate. Am demonstrat că ştim să ne apărăm casa de oaspeţi pe care nu i-am invitat”, a afirmat el.

Potrivit armatei terestre, toate deplasările trupelor ruse sunt controlate.

Totodată, Statul Major ucrainean a anunţat că armata ucraineană „a încetinit ritmul ofensivei” ruse, în a cincea zi de invazie rusă în Ucraina.

„Ocupanţii ruşi au încetinit ritmul ofensivei, însă încă încearcă să obţină succese în anumite zone”, a transmis Statul Major ucrainean, într-un comunicat citat de France Presse.

Armata rusă revendică ‘supremaţia aeriană’ în Ucraina şi acuză Kievul că foloseşte civili drept ‘scuturi umane’

Armata rusă a dat luni asigurări că civilii pot părăsi liber Kievul, capitala Ucrainei, acuzând totodată puterea ucraineană că îi foloseşte ca „scuturi umane”, informează AFP şi Reuters.

„Toţi civilii din oraş pot părăsi capitala ucraineană liber, pe drumul Kiev-Vasilkiv”, la sud-vest de capitală, a declarat la televiziune purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării rus, Igor Konaşenkov, care a revendicat şi „supremaţia aeriană” în toată Ucraina, în a cincea zi de la declanşarea invaziei ruse.

Potrivit ministerului, citat de Interfax, forţele ruse au cucerit oraşele Berdiansk şi Energodar situate în sud-estul regiunii Zaporojie, precum şi zona de lângă centrala nucleară din Zaporojie. Informaţia privind cucerirea zonei de lângă centrala nucleară din Zaporojie a fost dezminţită de partea ucraineană, potrivit Interfax.

Sancţiunile UE împotriva Băncii Centrale a Rusiei au intrat în vigoare

Sancţiunile adoptate de Uniunea Europeană împotriva Băncii Centrale a Rusiei au intrat în vigoare luni la primele ore, după publicarea lor în Jurnalul Oficial al UE, transmite DPA.

Sancţiunile includ o interdicţie asupra tranzacţiilor cu instituţia rusă, potrivit preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De asemenea, toate activele Băncii Centrale a Rusiei vor fi îngheţate, într-o încercare de a bloca finanţarea operaţiunii militare lansate de preşedintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei.

Duminică, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell anunţase că miniştrii europeni de externe au convenit, de comun acord cu statele membre G7, să blocheze tranzacţiile Băncii Centrale a Rusiei.

Sancţiunile europene, combinate cu cele ale partenerilor din G7, înseamnă că aproximativ jumătate din rezervele financiare ale Băncii Centrale a Rusiei vor fi îngheţate, a explicat Borrell.

Potrivit unor experţi, Rusia nu va mai putea să-şi folosească titlurile de valoare în monedă străină pentru a stabiliza cursul rublei ruseşti.

Josep Borrell a precizat că nu toate rezervele Băncii Centrale ruse pot fi blocate, întrucât nu toate se află în state occidentale. UE nu poate bloca rezervele din Moscova sau din China, de exemplu, Rusia sporindu-şi rezervele din ţări unde ele nu pot fi blocate.

Luni este aşteptată şi excluderea Rusiei din sistemul internaţional de plăţi SWIFT. Uniunea Europeană intenţionează să impună şi alte sancţiuni, împotriva Belarusului şi unor oligarhi, oameni de afaceri şi politicieni ruşi.

Delegaţia ucraineană este pe teritoriul Belarusului, în drum către negocieri, anunţă Nexta citată de News.ro.

”În Belarus, totul este pregătit pentru a găzdui negocierile Rusia-Ucraina. Aşteptăm sosirea delegaţiilor”, este postarea de pe contul de Twitter al Mnisterului de Externe de la Minsk.

Ofensiva rusă împotriva capitalei ucrainene Kiev continuă la primele ore ale zilei de luni, a anunţat armata Ucrainei, informează dpa.

În nordul Kievului, armata rusă a încercat să construiască un pod din pontoane pentru a traversa râul Irpin, a scris Statul Major al armatei ucrainene pe Facebook. De asemenea, a existat o altă tentativă eşuată a ruşilor de a cuceri oraşul Irpin, în imediata vecinătate a Kievului.

Agenţia de presă rusă Interfax a informat că trupele ruseşti au avansat dinspre oraşul Herson din sudul Ucrainei spre Mikolaiv.

De asemenea, serviciul pentru comunicaţii de stat al Ucrainei a informat într-o postare pe Telegram că o rachetă a lovit o locuinţă în oraşul ucrainean C ernigov de lângă frontiera cu Belarus.

Detalii are evoluţiilor militare nu au putut fi verificate din surse independente, menţionează dpa.

Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei a raportat că 352 de civili au fost ucişi, printre care 14 copii, de când Rusia şi-a început atacul, joia trecută, la primele ore ale dimineţii. Alte 1.684 de persoane, inclusiv 116 copii, au fost răniţi duminică noaptea, potrivit cifrelor ministerului.

Potrivit armatei ucrainene, pierderile Rusiei se cifrează acum la circa 4.500 de militari şi au fost distruse elicoptere, tancuri şi alte vehicule militare ruse.

Rusia a recunoscut că a înregistrat pierderi printre soldaţii săi în timpul luptelor din Ucraina, însă nu a prezentat cifre.

Explozii au fost auzite luni dimineaţa în capitala ucraineană Kiev şi în Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, a anunţat serviciul de stat pentru comunicaţii speciale şi protecţia informaţiilor, transmite Reuters.

În Kiev a fost linişte timp de câteva ore înaintea acestor explozii, a anunţat sursa ucraineană citată, într-o scurtă comunicare pe Telegram.

Autorităţile belaruse au anunţat luni că sunt gata să găzduiască tratativele ruso-ucrainene anunţate pentru luni, informează AFP.

Emisarii Moscovei şi ai Kievului nu au sosit încă în Belarus.

„Locul tratativelor între Rusia şi Ucraina în Belarus este gata şi aşteptăm delegaţiile”, a anunţat Ministerul de Externe de la Minsk pe Facebook, unde a publicat şi o fotografie a sălii unde ar trebui să aibă loc dialogul. În imagine se poate vedea o masă lungă cu peste zece scaune de fiecare parte şi cu drapelele Belarusului, Rusiei şi Ucrainei în fundal.

Ucraina a acceptat duminică ideea negocierilor, deşi a indicat că nu speră prea mult că astfel se va pune capăt invaziei ruse începute joia trecută. Kievul a indicat că nu vor exista „condiţii prealabile” şi că nu intenţionează să „capituleze”.

Tratativele vor avea loc la frontiera ucraineano-belarusă, deşi teritoriul belarus este folosit de forţele ruse ca bază pentru ofensiva din Ucraina. Autorităţile de la Kiev au afirmat că preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a promis că aviaţia şi rachetele ruse din Belarus nu vor fi lansate în timpul sosirii delegaţiei ucrainene, al tratativelor şi al revenirii negociatorilor în capitala Ucrainei.

Preşedintele Zelenski i-a comunicat premierului Boris Johnson că următoarele 24 de ore sunt cruciale pentru Ucraina

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a comunicat duminică premierului britanic Boris Johnson, într-o convorbire telefonică, că următoarele 24 de ore sunt cruciale pentru Ucraina, informează Reuters, care citează un purtător de cuvânt din Downing Street.

Premierul Boris Johnson a spus că Regatul Unit şi aliaţii săi vor face tot posibilul pentru a garanta că ajutorul defensiv va ajunge în Ucraina, se arată în comunicatul purtătorului britanic de cuvânt.

CNN: Un convoi militar rusesc lung de cinci kilometri se îndreaptă spre Kiev

Imagini din satelit arată că un convoi militar rusesc lung de peste 5 kilometri se află pe o șosea care duce spre capitală, informează CNN citat de DIGI 24.

Convoiul a fost văzut pe imagini din satelit duminică în jurul orei 10:56, ora locală, pe drumul P-02-02, lângă Ivankiv, care se află la aproximativ 60 de kilometri nord-vest de capitala Ucrainei. Drumul P-02-02 duce către Kiev.

Din convoi fac parte camioane cu combustibil și logistică, pe lângă tancuri, vehicule de infanterie și artilerie autopropulsată.

11 nave de transport ale Rusiei se îndreaptă către Odesa – DIGI 24

11 nave de transport ale Federației Ruse, fiecare conținând câte un batalion, se îndreaptă spre Odesa, se va încerca debarcarea trupelor, anunță Aleksei Arestovici, adjunctul șefului Administrației Prezidențiale ucrainene, informează NEXTA pe Twitter.

Serviciul de stat al comunicaţiilor speciale al Ucrainei, citat de thequardian, anunţă că o rachetă a lovit o clădire rezidenţială din Cernihiv.

Mai multe explozii s-au auzit, luni dimineaţă, în Kiev şi Harkov, în timp ce în Cernihiv este alertă de raid aerian, anunţă theguardian citat de News.ro.

Două etaje inferioare au fost incendiate, dar în prezent, nu există informaţii despre victime.

Potrivit oficialilor ucraineni, înainte de asta, Kievul a fost liniştit.

”Se aud din nou explozii la Kiev şi Harkov. Înainte de asta, în capitala Ucrainei a fost calm timp de câteva ore”, a transmis Serviciul de stat al comunicaţiilor speciale al Ucrainei.

De asemenea, ziarul Kiev Independent anunţă că a fost declanşată o alertă de raid aerian la Cernihiv, iar locuitorii sunt îndemnaţi să se îndrepte către cel mai apropiat adăpost.

Trupele ruse şi-au oprit înaintarea spre centrul capitalei Kiev dinspre nord-vest, transmite dpa.

Armata ucraineană respinge atacurile terestre şi aeriene, a declarat consilierul şefului administraţiei prezidenţiale, Oleksii Arestovici, într-un briefing care a avut loc duminică seara, scrie Agerpres.

El a informat că au fost trase trei rachete spre Kiev.

Nu a fost posibilă verificarea independentă a acestor informaţii.

Arestovici a mai spus că armata rusă a încercat să avanseze spre centrul oraşului Harkov din estul Ucrainei şi că 11 nave ruseşti se află în largul coastei oraşului port Odesa.

El a adăugat că nu sunt probleme în oraşul Mariupol din sudul Ucrainei, dar Berdiansk a fost cucerit de ruşi, oraş în care nu se află forţe armate ucrainene, scrie Agerpres.

Arestovici a spus că peste 100.000 de rezervişti s-au alăturat armatei ucrainene în acest sfârşit de săptămână.

Bombardiere şi avioane de vânătoare au decolat din Crimeea spre mai multe oraşe ucrainene

Mai multe bombardiere şi avioane de vânătoare au decolat din peninsula Crimeea îndreptându-se spre oraşe din Ucraina, a informat agenţia ucraineană de presă UNIAN, transmite luni dpa.

Capitala Kiev şi al doilea oraş ca mărime, Harkov, precum şi Mikolaiv, în apropiere de Marea Neagră şi Herson, în partea de sud a ţării, se numără printre ţinte, scrie Agerpres.

Informaţiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Peninsula ucraineană a fost anexată de Rusia în 2014.

Preşedintele Zelenski i-a comunicat premierului Boris Johnson că următoarele 24 de ore sunt cruciale pentru Ucraina

Negocierile dintre Rusia şi Ucraina vor începe luni dimineaţa devreme la graniţa dintre Ucraina şi Belarus, potrivit informaţiilor furnizate de surse din ambele ţări, citate de presa rusă şi ucraineană, transmite EFE.

„Nu este o amânare, întâlnirea va avea loc dimineaţă din cauza unei probleme logistice de partea ucraineană”, a spus o sursă citată de agenţia rusă de presă TASS.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui ucrainean, Serghei Nikiforov, a declarat duminică pentru portalul nv.ua că din cauza măsurilor logistice complexe şi a necesităţii de a garanta siguranţa delegaţiei ucrainene va mai dura câteva ore pentru ca aceasta să ajungă la locul întâlnirii, scrie Agerpres.

Ambele tari au anunţat duminică că vor negocia în Belarus, un aliat ferm al Moscovei.

Ucraina a informat că va face acest lucru necondiţionat la punctul de control Aleksandrovka (Belarus)-Vilcea (Ucraina), iar Minskul va fi responsabil pentru siguranţa delegaţiei ucrainene.

Preşedintele Ucrainei a explicat că a fost de acord cu această întâlnire „pentru ca ulterior niciun cetăţean al Ucrainei să nu aibă nici cea mai mică îndoială că eu, în calitate de preşedinte, nu am încercat să opresc războiul când totuşi exista o şansă, fie ea şi mică”.

Anterior, Kievul a refuzat să se întâlnească cu delegaţia rusă la Minsk din cauza implicării Belarusului în războiul împotriva Ucrainei.

„Am putea vorbi la Minsk dacă nu ar exista acţiuni agresive de pe teritoriul său, dar acum spunem nu Minskului. Alte oraşe pot găzdui (negocierile)” şi-a explicat Zelenski decizia.

Preşedintele Biden va organiza o conferinţă telefonică cu aliaţii şi partenerii SUA

Casa Albă a anunţat că preşedintele Joe Biden va organiza luni o conferinţă telefonică cu aliaţii şi partenerii SUA pentru a discuta despre evoluţiile atacului rus în Ucraina şi pentru a coordona un răspuns unit, transmite AFP.

Comunicatul nu menţionează identitatea participanţilor la aceste discuţii care vor avea loc în ziua în care Adunarea Generală a ONU va începe dezbaterea unei rezoluţii de condamnare a invadării Ucrainei de către Rusia.

UE închide spațiul aerian pentru avioanele rusești, inclusiv ale oligarhilor și impune sancțiuni pentru Belarus

Bilanţul invadării Ucrainei: 352 de civili ucişi, dintre care 14 copii

Ministerul ucrainean al sănătăţii a anunţat duminică că 352 de civili, dintre care 14 copii, au fost ucişi de la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, transmite Reuters.

Ministerul de la Kiev a mai informat, de asemenea, că au fost rănite 1.684 de persoane, dintre care 116 copii.

Potrivit informaţiilor furnizate, tot duminică, de comisarul parlamentului pentru drepturile omului Ludmila Denisova, cel puţin 210 civili au fost ucişi şi 1.110 au fost răniţi de la începerea războiului, conform dpa.

Liudmila Denisova a declarat pentru agenţia Ukrinform că într-unul din incidente a fost atacat un spital de copii, iar într-un altul s-a tras într-o maşină care circula în Kiev şi în care se afla o familie cu un copil, toţi pierzându-şi viaţa.

Consiliul de Securitate al ONU a adoptat duminică, la cererea ţărilor occidentale, o rezoluţie care convoacă luni în „sesiune specială de urgenţă” Adunarea Generală a ONU pentru ca cei 193 de membri ai săi să decidă asupra invadării Ucrainei de către Rusia, transmite AFP.

Rezoluţia, susţinută de Statele Unite şi Albania, a fost adoptată de 11 ţări. Rusia a votat împotrivă, Emiratele Arabe Unite, China şi India s-au abţinut. Nu a fost posibil niciun drept de veto pentru această sesizare în conformitate cu reglementările ONU în vigoare.

Adoptată în baza unei proceduri instituite în 1950, sesizarea „Unire pentru menţinerea păcii” reprezintă un regres major pentru Rusia pe scena diplomatică internaţională şi nu a putut face obiectul unui veto din partea unuia din cei cinci membri permanenţi ai Consiliul de Securitate, din care face parte şi Rusia.

Vineri, Moscova a respins o rezoluţie iniţiată de SUA şi Albania prin care se condamna invazia rusă şi se cerea retragerea imediată a trupelor din Ucraina.

Această sesizare excepţională a Adunării Generale, un eveniment extrem de rar în istoria ONU, va permite celor 193 de membri ai ONU să se poziţioneze în privinţa conflictului, între susţinătorii democraţiei şi suveranităţii Ucrainei şi susţinătorii Moscovei.

„Ţinând cont de faptul că lipsa unanimităţii membrilor săi permanenţi” vineri „l-a împiedicat să îşi exercite responsabilitatea sa principală în menţinerea păcii şi securităţii internaţionale”, Consiliul de Securitate „hotărăşte convocarea unei sesiuni extraordinare de urgenţă a Adunării Generale”, se arată în rezoluţia adoptată.

Sesiunea specială de luni a Adunării Generale este programată să înceapă la ora 10:00 a.m. (15:00 GMT) şi va fi deschisă de preşedintele acestui organism şi de secretarul general al ONU.

Luni după-amiază, la solicitarea Franţei, o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate, a cincea în ultima săptămână, este programată pentru ora 15:00 (20:00 GMT). În cadrul său va fi făcută o prezentare a crizei umanitare provocate în Europa de Rusia. Franţa intenţionează ca în cadrul acestei reuniuni să se adopte o rezoluţie care „să ceară încetarea ostilităţilor şi protecţia civililor”, precum şi „accesul umanitar nestingherit”.

Duminică nu se cunoştea poziţia Rusiei cu privire la această rezoluţie.

Elveţia ar putea decide luni să îngheţe activele ruseşti, a sugerat duminică preşedintele Ignazio Cassis, în faţa presiunii tot mai mari ca această ţară, un hub al comerţului cu hidrocarburi ruseşti şi centru financiar popular în rândul oligarhilor ruşi, să adopte sancţiuni puternice, transmite AFP.

Elveția, pe cale să înghețe activele rusești

„Foarte probabil Consiliul Federal va decide în aceastã direcţie mâine (luni)” în cadrul unei şedinţe extraordinare, a declarat preşedintele Cassis pentru postul public RTS, întrebat dacã Elveţia va îngheţa activele ruseşti în valoare de miliardele pe care le gãzduieşte.

„Dar nu pot anticipa decizii care nu au fost încã luate”, a adãugat el, precizând cã decizia „va ţine cont şi de neutralitatea Elveţiei”.

La Bruxelles, unul din cei şapte membri ai guvernului federal, Karin Keller-Sutter, care deţine portofoliul justiţiei şi al poliţiei, a declarat cã, personal, susţine „o consolidare a mãsurilor faţã de Rusia”şi a precizat cã administraţia pregãteşte mãsuri, subliniind totodatã cã va rãmâne la latitudinea Consiliului Federal sã decidã.

Acesta din urmã este supus unei presiuni puternice pentru a lua mãsuri dure în lumina a ceea ce au decis marile puteri occidentale.

Presiunea vine în primul rând din stradã, unde sâmbãtã au ieşit, la Berna, între 10.000 şi 20.000 de manifestanţi, alãturi de alte câteva mii în alte mari oraşe ale ţãrii, în semn de solidaritate cu poporul ucrainean, dar şi pentru a cere Consiliului Federal sã facã mai mult.

Ambasadorul Ucrainei în Elveţia, Artem Ribcenko, a solicitat într-un interviu acordat Sonntags Zeitung îngheţarea activelor membrilor guvernului rus.

Potrivit statisticilor Bãncii Reglementelor Internaţionale, pasivele bãncilor elveţiene faţã de clienţii ruşi erau de 23 de miliarde de dolari în trimestrul al treilea din 2021, dintre care 21,4 miliarde de dolari sub formã de depozite.

Totodatã, oligarhii ruşi au participaţii la capitalul unor companii elveţiene importante.

În plus, 80% din tranzacţiile cu petrol şi gaze ruseşti se realizeazã în Elveţia, potrivit estimãrilor citate de presa elveţianã.

Articole recomandate