A doua zi de dezbatere a Legii salarizării: Bâlbe ale majorităţii, câteva salarii mărite în Educaţie, nicio majorare la Sănătate

În prima parte a zilei, Comisia de muncă a Senatului a adoptat, la propunerea Ministerului Muncii, un amendament la Legea salarizării prin care actualizarea tuturor pensiilor de serviciu în funcţie de majorarea salariilor se suspendă până la 1 ianuarie 2019, în loc de 2022, scrie News.ro.

Potrivit amendamentului adoptat de Comisia de muncă a Senatului, „până la 1 ianuarie 2019 se suspendă temporar actualizarea în funcţie de majorarea salariilor, soldelor, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare a pensiilor de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari (…), ale membrilor Corpului diplomatic şi consular (…), ale judecătorilor şi procurorilor (…), ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare (…), ale auditorilor publici externi (…), precum şi actualizarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă de care beneficiază deputaţii şi senatorii”.

La câteva ore, după o intervenţie a liderului PSD Liviu Dragnea la un post de televiziune în care solicita eliminarea din lege a întregului articol pe motiv că nu e normal ca în Legea salarizării să fie făcute referiri la pensii, ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, prezentă la dezbaterile din comisie, a propus ceea ce solicitase şeful ei de partid.

„Aş vrea din partea iniţiatorilor să retragem articolul 40 din textul legii care tocmai s-a votat în comisie, să nu mai apară în plen”, a solicitat ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, în cadrul dezbaterilor din comisia de muncă a Senatului.

Preşedintele comisiei, social-democratul Ion Rotaru, a supus la vot eliminarea articolului 40 din legea salarizării, prin care actualizarea tuturor pensiilor speciale în funcţie de majorarea salariilor era suspendată până la 1 ianuarie 2019. Votul a fost unanim pentru eliminarea respectivei prevederi.

O altă bâlbă a Comisiei de muncă a Senatului a constat în respingerea, iniţial, şi apoi aprobarea, în formă modificată, a articolului 22 al legii salarizării, care prevedea acordarea unui spor de 15% la salariu pentru persoanele cu handicap.

Astfel, comisia a revenit miercuri seară asupra respectivului articol şi l-a aprobat, stabilind ca toate persoanele cu handicap grav sau accentuat să beneficieze de acest spor, nu numai cele cu handicap vizual, urmând ca Guvernul să stabilească, prin hotărâre, categoriile de handicap.

Decizia ca toate persoanele cu handicap grav sau accentuat să beneficieze de un spor de 15% la salariu, aşa cum propusese iniţial senatoarea USR Florina Presadă, a fost luată cu unanimitate de voturi în comisia de muncă a Senatului. Senatorul PMP Dorin Bădulescu a propus completarea articolului în sensul ca Guvernul să stabilească, prin hotărâre în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, categoriile de handicap, amendament, de asemenea, adoptat de comisie.

Iniţial, comisia de muncă a Senatului a respins articolul 22 din Legea salarizării care prevedea acordarea unui spor de 15% pentru persoanele cu handicap vizual grav sau accentuat, după ce senatorii opoziţiei au propus acordarea respectivului spor pentru toate tipurile de handicap, nu doar pentru cel vizual.

Articolul 22 al legii salarizării, respins iniţial de comisia de muncă a Senatului, prevedea că „pentru activitatea desfăşurată de persoanele cu handicap vizual grav sau accentuat, în cadrul programului normal de lucru, se acordă un spor de 15% din salariul de bază / solda de funcţie / salariul de funcţie / indemnizaţia de încadrare”.

„Credeţi că merită doar persoanele cu handicap vizual? Sau toate persoanele cu handicap? Creăm o discriminare între tipurile de handicap. Cei care au handicap vizual beneficiază, cei care au alte tipuri de handicap nu vor beneficia”, a intervenit senatorul PMP Dorin Bădulescu.

Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a explicat că nu a vrut să introducă o discriminare a persoanelor cu handicap prin acordarea unui spor pentru acestea.

„Aşa a fost prevăzut şi până acum în legislaţie. Am considerat că persoanele care au dizabilităţi trebuie să fie integrate, să nu se facă niciun fel de discriminare faţă de celelalte persoane. Ele beneficiază prin Codul fiscal de cu totul alte avantaje (…) Considerăm că nu vrem să facem o altă formă de discriminare. O persoană fără un picior poate să lucreze foarte bine la un birou, nu e niciun fel de problemă”, a susţinut Olguţa Vasilescu.

„Eu taman sunt un om fără un picior, nu vreau să cred că n-a fost o înţepătură din partea dumneavoastră, doamna ministru”, a spus senatorul PMP Dorin Bădulescu. „Nu, pe cuvânt de onoare. Habar n-aveam”, şi-a cerut scuze Vasilescu.

Tot miercuri, comisia de muncă a Senatului a adoptat mai multe amendamente de majorare a salariilor din familia ocupaţională de funcţii bugetare „învăţământ”, astfel încât un director general administrativ al universităţii va avea un salariu cuprins între 11.003 şi 14.477 lei, la fel ca decanul, iar secretarul şef al universităţii va avea salariu de pro-decan, cuprins între 10.037 şi 12.459 lei.

Majorările de salarii în învăţământul superior au fost făcute la propunerea Comisiei de învăţământ a Senatului şi adoptate de membrii Comisiei de muncă. Astfel, în anul 2022, salariul unui director general administrativ al universităţii va fi cuprins între 11.003 şi 14.477 lei, cu aproximativ 2.000 de lei mai mult decât în varianta iniţială a Guvernului.

La rândul său, secretarul şef al universităţii va avea un salariu cuprins între 10.037 şi 12.459 lei, cu aproximativ 4.000 de lei mai mult decât în varianta iniţială a Guvernului.

De asemenea, Comisia de muncă a Senatului a introdus o nouă funcţie, aceea de administrator şef facultate, care va avea, în 2022, un salariu cuprins între 6.580 şi 7.546 lei.

Restul salariilor din învăţământ au rămas la nivelul prevăzut în proiectul Legii salarizării