FINANŢE PERSONALE: „Portofoliul ECONOMICA.NET“

Cel puţin săptămânal vom judeca evoluţia „Portofoliului ECONOMICA.NET“. Scăderile pieţei din prima săptămână nu sunt, însă, de o amploare atât de mare încât să ne gândim, măcar, că am putea ajusta ceva din deţinerile noastre.

Prin urmare nu ne rămâne decât să amintim cum am început:

Nimeni nu ştie unde se opreşte căderea pieţelor financiare, sau care este cel mai bun moment de investit. Dacă am aştepta până când am fi siguri, am pierde toate ocaziile. Așa că, nu am mai așteptat şi, săptămâna trecuta ne-am început exerciţiul de finanţe personale.

În afară de gestiunea bugetului curent, asigurări, cont curent şi depozite bancare, cheia finanţelor personale pe termen lung rămâne portofoliul de acţiuni. Nu mai pierdem timpul cu citate (totuşi căutaţi o carte rarisimă despre Art of Marketing Serious Money, de Nick Murray).

Acum să alegem din titlurile şi instrumentele pe care brokerii și analiștii le consideră a fi cele mai potrivite pentru un portofoliu de investiţii personale.

De fapt, am solicitat analiștilor și brokerilor o structură de portofoliu de plasamente personale pe termen scurt, dar a cărui structură  să permită dezvoltarea pe termen mai lung, de (cel puţin) 12 luni.

Ni s-au propus patru instrumente: acţiunile, fondurile de investiţii cu risc scăzut, contul curent (sic!), dar şi instrumentele derivate.

Punctul de start

Am pornit construcţia  Portofoliului ECONOMICA.NET, sau a „Fondului virtual de investiţii  ECONOMICA.NET“,   plecând de la trei structuri sugerate de colaboratorii noştri.

Le vom prezenta în continuare, exclusiv pentru a avea la îndemână exact „materia primă“ cu care am început treaba şi nu pentru a le compara.

Vom prezenta argumentele alegerii unora sau altora dintre instrumente, atunci când vom construi propriul nostru portofoliu, ponderând sugestiile colaboratorilor noştri.

Primul portofoliu exemplar

Cea mai precisă şi mai simplă structură de portofoliu a fost cea propusă de Simion Tihon, broker al Prime Transaction, una dintre firmele de brokeraj fondatoare ale Bursei de Valori Bucureşti (BVB):

• 50% din resurse – păstrate în  CASH
• 17% – OMV Petrom (simbol bursier SNP)
• 17% – Fondul Proprietatea (FP)
• 16% – SIF Oltenia (SIF5)

Acest portofoliu este suficient de simplu ca să poată fi aplicat la resurse disponibile minime.

Fiind vorba de o pondere de cash atât de mare, vom arăta chiar acum argumentele  brokerului.

„Componenta cash conferă portofoliului un caracter defensiv, ce ţine cont de incertitudinile direcţiei economiei globale, fără o asumare suplimentară de riscuri“, spune Simion Tihon.

Desigur, este recomandabilă păstrarea în bani gheaţă a unei părţi consistente din portofoliu pentru a se putea profita de oportunităţile pe termen scurt.

„O exagerare a temerilor poate determina o scădere a preţurilor acţiunilor spre valori foarte atractive“, spune brokerul de la Prime Transaction.

Cel mai interesant lucru la opţiunea pentru cash a lui Simion Tihon este că el nu este adeptul păstrării banilor gheaţă în nici un instrument de piaţă monetară.

„În momentul de faţă, piaţa monetară oferă randamente reduse, iar costurile aferente intrării şi ieşirii de pe aceasta piaţă sunt ridicate“, consideră brokerul de la Prime Transaction, care a solicitat consultarea pe site-ul acesteia a condiţiilor în care firma emite opinii despre piaţă.

Al doilea portofoliu exemplar

„Situaţia pieţelor financiare este atât de încordată încât sunt tentat  să spun că, în acest moment nu aş cumpăra nimic“ – a fost primul răspuns al lui Andrei Rădulescu, analist al SSIF Broker Cluj Napoca, singura firmă de brokeraj listată ea însăşi la Bursa de Valori Bucureşti.

Totuşi, ideea portofoliului nostru, ca şi a oricărui altuia, este să fructifice oportunităţile.  Astfel că analistul clujean a cedat, apoi, pentru plasamente, pe termen scurt, cel mult 70% din cash. Şi „cel puţin zero“.

• 30 – …% – CASH;
• 25 – 30% – fonduri de investiţii în obligaţiuni de stat, „preferabil americane, germane şi australiene“;
• 10 – 15% – cele mai lichide acţiuni:FP, SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3), SIF5 şi alte SIF-uri, SNP, Banca Transilvania(TLV), BRD. Proporţia de acţiuni creşte pe măsura prelungirii termenului;
• instrumente derivate legate de metale, aur, petrol şi produse petroliere, cereale, active imobiliare sau valutare.

După cum se vede, la început frica e mare, nu ai cumpăra nimic. Mai apoi ai intra şi pe instrumente care sunt sofisticate pentru marea majoritatea  celor care îşi doresc finanţe personale mai atent îngrijite.

Al treilea portofoliu exemplar

Ultimul exemplu de portofoliu de profesionist nu mai are repere de proporţii, dar este structurat după  aceleaşi principii structurale.

„Este o adevărată competiţie între oportunităţi, astfel că ele trebuie selectate de investitor, pe termen scurt, dar  ca şi cum ar avea în vedere un orizont investiţional lung de timp“, spune Mihai Căruntu, şeful echipei de analiză a departamentului de piaţă de capital al BCR.

Şi al treilea portofoliu preferă acţiunile foarte lichide, uşor de găsit şi uşor de vândut la nevoie.

 La acţiunile OMV Petrom (SNP) şi FP, Mihai Căruntu adaugă cele două titluri considerate în mod tradiţional, drept defensive: Transgaz (TGN), şi Transelectrica (TEL).

Asta înseamnă că preţurile lor sunt mai rezistente la criză decât ale celorlalte, pentru că se ocupă de monopoluri de utilităţi de care este mereu nevoie

Cele două au ca obiect de activitate servicii monopol de stat de transport pe sistemul naţional de transport de gaze naturale, respectiv energie electrică.

Portofoliul exemplar ECONOMICA.NET

Cam aceleaşi titluri de mai sus sunt vedetele portofoliilor majorităţii fondurilor de investiţii în acţiuni din România.

Astfel că am plasat 15.000 de lei virtuali, marţi 19 iunie, în a treia zi de după alegerile din Grecia.

Duminică tocmai se dăduse încă o şansă procesului de salvare a monedei europene, prin evitarea unor decizii care ar fi dus direct la ceea ce ar fi fost doar primul falimentul al unei ţări din Euroland.

Luni, pieţele afişaseră o „euforie de complezenţă“, iar marţi deja o corectau.

Era o zi bună de criză în care să ieşi la cumpărături.

Aşadar, iată structura de portofoliu care a rezultat din ponderarea sugestiilor profesioniştilor. Au fost folosite preţurile din a doua parte a sesiunii de tranzacţionare din 19 iunie.

• 37,1% – LICHIDITĂŢI, din care
  • 13,3% – Cont bancar de economii
  • 13,2% – Raiffeisen Euro Plus, fond de obligaţiuni în euro
  • 10,5% – BCR Obligaţiuni, în lei
• 12,4% – Fondul Proprietatea (FP)
• 12,4% – OMV Petrom(SNP)
• 5,4% – SIF Moldova (SIF2)
• 5,1% – Transgaz (TGN)
• 5,0% – SIF Oltenia (SIF5)
• 4,9% – Bursa de Valori Bucureşti (BVB)
• 4,4% –  SIF Transilvania (SIF3)
• 4,1% – Transelectrica (TEL)
• 3,2% – Banca Transilvania (TLV)
• 1,2% – Antibiotice Iaşi (ATB)
• 1,1% – Electromagnetica Bucureşti (ELMA)
• 1,1% – Biofarm Bucureşti (BIO)
• 1,0% – Albalact Alba Iulia (ALBZ)
• 0,9% – Prospecţiuni Bucureşti (PRSN)
• 0,7% – Condmag Braşov (COMI)

Argumentele

Am păstrat un grad mare de lichidităţi, peste 31%, dar două treimi din acestea le-am riscat în altceva decât contul curent, în ciuda avertismentului brokerului de la Prime Transaction.

Recunoaştem că propunerea lui a fost cea mai ispititoare şi cea mai rezonabilă: pe o ceaţă ca aceea din această perioadă, investeşti pas cu pas.

Totuşi, am preferat un exerciţiu tradiţional de portofoliu.

Echivalentul banilor gheaţă

Am ales instrumente care sunt, în accepţiunea investitorilor, echivalentele lichidităţilor.

Au riscuri foarte mici, sau nule, să înregistreze pierderi. În plus, chiar  mici fiind, randamentele lor nete sunt totuşi mai mari decât dobânda la contul curent.

Ar fi fost păcat să nu exersăm instrumentele respective, de dragul acestui exerciţiu de finanţe personale.

• 13,3% – Cont bancar de economii – Expunere: 2.000 lei

Conturile de economii au riscuri de pierderi aproape nule. Există bănci care le oferă cu costuri nesemnificative, dintre care costurile de transfer pot fi nule. Astfel că ne putem apăra de inflaţie şi avem şi mobilitatea necesară de a investi banii respectivi dacă este cazul.

Aceasta este, în fapt, capitolul de bani cash care pot fi realocaţi pe loc, dacă apar oportunităţi.

Sunt suficient de mulţi pentru pretenţiile noastre. Chiar dacă avem un profil de risc moderat, nu suntem dispuşi să realocăm peste 10 % din portofoliu într-o singură zi. 

• 13,2% – Raiffeisen Euro Plus– Expunere: 1.986 lei

Leul se va deprecia sigur în următoarele 12 luni, când micro fondul nostru de investiţii va fi ajuns la primul termen de scadenţă (dacă ne va fi plăcut exerciţiul îl vom continua).

Durează o zi pentru a primi şi redistribui banii plasaţi într-un fond mutual.

Cum nu vom face speculaţii de o zi,  pentru a profita de oportunităţi apărute instant, cash-ul plasat într-un fond mutual este suficient de accesibil.

Pe de altă parte, fondul mutual Raiffeisen Euro Plus este singura alegere dintre produsele autohtone, care cumulează alte două criterii de plasament care ne interesează: investeşte în obligaţiuni de stat româneşti în euro sau cu rating similar; – protejează  împotriva riscului de depreciere a leului.

Analistul de la SSIF Broker ne recomanda fonduri de investiţii în obligaţiuni ale  guvernelor cu cel mai mic risc de faliment. Corect, dar bugetele SUA , Germaniei şi Australiei sunt mai greu de înţeles şi urmărit decât cele ale României sau ale Bucureştiului, care sunt principalele active ale fondului nostru, care este românesc, mai uşor de analizat el însuşi.

Ca să nu mai spunem cât de greu se ajunge şi se pleacă la / din astfel de fonduri.

Pentru a plasa restul proporţiei de 30% pe care am rezervat-o lichidităţilor, am folosit un raţionament similar, care ne-a adus la:

• 10,5% – BCR Obligaţiuni

Şi acest plasament ne oferă accesul rapid, chiar dacă nu instant, la bani, astfel încât să-i plasăm în acțiuni. Evident, nu ne vom obosi decât pentru cele  care au o tendință de creștere susceptibilă de a dura mai mult de o săptămână.

Și ne dă și ocazia de a obține randamentele mari la care ne așteptăm de la titlurile de stat românești.

În plus, pentru că nu suntem chiar începători, știm că fondul va fuziona cu BCR Monetar, un fond care are majoritatea plasamentelor în depozite bancare. Ceea ce îi conferă un plus de siguranţă.

Şi acum, acţiunile

Am alocat cele mai mari proporţii titlurilor care sunt prezente în toate recomandările brokerilor: câte 12,4%, adică 1.860 de lei, pentru OMV Petrom şi Fondul Proprietatea.

Este mult pentru reţeta unui portofoliu diversificat, dar cele două sunt vedetele anului.

„OMV Petrom (SNP) are rezultate financiare bune, are o poziţie dominantă pe piaţă din România, iar indicatorii săi financiari au în momentul de faţă valori atractive“, spune Simion Tihon de la Prime Transaction.

Mihai Căruntu de la BCR crede că „profitabilitatea SNP în 2012 va fi cel puţin la nivelul din 2011, şi deci şi dividendele vor fi comparabile (randament dividend previzibil pe 2012: peste 7%, adică un nivel atractiv)“.

În plus, Petrom are „şanse ridicate de a obţine un plafon de redevenţe favorabile (de plătit statului pentru că extrage ţiţei) şi din 2015 încolo, în condiţiile în care Petrom va cere un regim fiscal favorabil ca să realizeze  investiţiile necesare în Marea Neagră.

Și Fondul Proprietatea (FP) oferă perspectiva de a da din profitul pe 2012 dividende comparabile cu cele aferente profitului de anul trecut.

Este drept, Fondul Proprietatea (FP) ar fi trebuit cumpărat mai degrabă „după  diseminarea (completă, n.r.) de către piață a insolvenței Hidrolelectrica și corectarea în consecință a activului net“, potrivit lui Mihai Căruntu.

Am riscat, de dragul ideii de a face plasamentele în prima zi în care s-a corectat euforia post alegeri greceşti.

Pentru „Portofoliul ECONOMICA.NET“ am cumpărat, virtual, acţiunile FP aproape la minimul de marţi, a doua zi după ce a izbucnit scandalul Hidroelectrica. Eventual, vom fi în situația de a exersa pe acțiunile FP  vânzările de tip stop loss, de stopare a pierderilor.  

SIF-urile sunt la rândul lor foarte lichide, şi mari furnizoare de dividende, acestea fiind argumentele analiştilor.

SIF-urile  şi Fondul Proprietatea constituie componenta cea mai speculativă a portofoliului, tocmai pentru că sunt foarte tranzacţionate. Am ales SIF-urile în acord cu Andrei Rădulescu, de la SSIF Broker:

– SIF Moldova (SIF2, cu pondere de 5,4% în „Portofoliul ECONOMICA.NET“), „pentru că este cea mai activă dintre SIF-uri şi îşi orientează politica de portofoliu spre energie“;

– SIF Transilvania (SIF3, 4,4%), „pentru că este foarte ieftină faţă de valoarea activelor sale“;

– SIF Oltenia (SIF5, 5,0%),  „pentru că are un portofoliu diversificat“.

Prezenţa acţiunii Bursei de Valori Bucureşti înseşi (BVB, 4,9%) se explică cu o raţiune elementară: dacă mizezi pe aprecierea unor acţiuni, deci pe creşterea volumului de tranzacţii cu ele, nu poţi să crezi că ai pierde  tocmai cu acţiunea bursei care le găzduieşte şi care câştigă din comisioanele aplicate acestor tranzacţii.

În fine, am acceptat să includem o bancă în portofoliu, cu toate că titlurile bancare sunt cel mai rău văzute în această perioadă. Banca Transilvania (TLV, 3,2%), este o bancă pe cât de prodigioasă în dezvoltare pe atât de conservatoare în privinţa riscurilor.

 „Defensivele“

Dintr-un portofoliu echilibrat nu pot lipsi utilităţile. 5,1% pentru Transgaz (TGN) şi 4,1% pentru Transelectrica (TEL) sunt nişte ponderi de asemeni echilibrate. Transgaz este mai darnică în dividende. Transelectrica are probleme ceva mai mari cu datoriile.

„Profitabilitatea Transgaz (TGN) va rămâne stabilă în pofida riscului de reglementare cu care se confruntă /tarifele sunt aprobate de autorităţi, n.r), risc care se poate concretiza în tarife mai mici decât cele ce ar rezulta din aplicarea metodologiei de calcul“, este de părere Mihai Căruntu.

Totuşi, acţiunea TGN promite un „randament atractiv al divididendului, chiar dacă se va reveni la rata de distribuţie de 50% dividende din profit“.

Transelectrica (TEL) este „tranzacţionată la un un discount semnificativ de circa 30% faţă de companiile similare din Italia, Spania şi Portugalia“.

„Bonusurile“

I-am întrebat pe brokeri şi analişti care ar putea fi acţiunile de la care ne-am putea aştepta la surprize plăcute şi aşa au apărut celelalte titluri din „Portofoliul ECONOMICA.NET“.

Pe toate împreună nu am cheltuit decât 6% din cele 15.000 de lei virtuali, pe care ni i-am pus la dipoziţie. Este o sumă cu care poţi fi băgat frumos în seamă de un broker în aceste zile.

Farmaceuticele Antibiotice (ATB, 1,2%) şi Biofarm (BIO, 1,1%) sunt recomadate şi ele de „eticheta de defensive“,  dar au riscuri specifice, la care vom reveni, pe parcursul articolelor care urmează să explice evoluţia portofoliului. Totuşi , nu puteau fi ignorate.

Din domeniul alimentar, de asemeni preferat în vremuri de criză, ni s-a recomandat singura  acţiune recomandabilă, Albalact (ALBZ, 1,0%).

Electromagnetica (ELMA, 1,1%) are povestea frumoasă a uneia din puţinele companii, fostă glorie a epocii precapitaliste, dar care nu a fost cumpărată şi condamnată de către directori şi salariaţi, ci dimpotrivă, salvată şi dezvoltată.

Alte două stele ale vremurilor bune pe bursă de acum vreo cinci ani, Prospectiuni Bucureşti (PRSN) şi Condmag Braşov (COMI), sunt legate de domeniul petrolului şi gazelor. Merită un mic pariu: 0,9%, respectiv 0,7%.

Avertisment

Nu este în intenţia analiştilor citaţi şi cu atât mai puţin a ECONOMICA.NET să sugereze luarea unor decizii investiţii ca urmare a publicării celor de mai sus.

Articolele ECONOMICA.NET despre eventuale evoluţii bursiere au rost exclusiv informativ, privind eventualele repere ale acestora.

ECONOMICA.NET atrage atenţia că orice analizele invocate pot avea la bază metode diferite şi că, chiar dacă doi analişti folosesc aceeaşi metodă, rezultatele pot fi diferite din cauza unor componente subiective inevitabile.

Singurii responsabili pentru asumarea unor irscuri sunt aceia care iau deciziile de investiţii.

Va urma

Vom urmări pierderile și câștigurile Portofoliului ECONOMICA.NET pe tot parcursul anului care urmează, îl vom ajusta dacă va fi nevoie , dar îi vom păstra structura.

Până atunci amintiţi-vă că  nimic din ce scrie ECONOMICA.NET despre bursă şi investiţii nu constituie un îndemn de asumare a vreuni risc. Responsabilitatea unei decizii de investiţii aparţine exclusiv celui ce o ia.

Vă puteţi face propriul portofoliu pe conturi demo ale firmelor de brokeraj, plecând de la o structură similară. Veţi putea compara propriul portofoliu, pe care îl veţi administra după dorinţă, cu Portofoliul ECONOMICA.NET, a cărui administrare va fi explicată periodic.

Toate comentariile dumneavoastră vor fi atent luate în consideraţie.