A izbucnit din nou războiul în Nagorno-Karabah. Cel puţin 32 de morţi
Cel puţin 18 militari armeni au fost ucişi în luptele cu forţele azere din Nagorno-Karabah, a anunţat sâmbătă preşedintele de la Erevan, citat de AFP şi preluat de news.ro.
Anterior, Ministerul azer al Apărării anunţase că peste 100 de militari armeni au fost ucişi sau răniţi în luptele de sâmbătă. Informaţia a fost negată imediat de autorităţile armene.
Pe de altă parte, Azerbaijanul raportează că a pierdut 12 militari.
„Doisprezece militari azeri au fost ucişi în luptă, iar un elicopter a fost doborât de forţele armene”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării de la Baku.
Potrivit autorităţilor de la Baku, forţele azere au preluat controlul asupra a „două puncte strategice şi asupra unui sat”, din Nagorno-Karabah.
Între timp, Organizaţia pentru Secuuritate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi-a exprimat îngrijorarea legătură cu reluarea ostilităţilor şi a cerut stabilizarea situaţiei, relatează Sputnik News.
Preşedintele francez Francois Hollande, care a deplâns „profund incidentele grave” între forţele azere şi armene în Nagorno-Karabah, a cerut, sâmbătă seară, părţilor „reţinere maximă” şi „respectarea imediată a unei încetări a focului totale, durabile”,
Aceste evenimente, produse în apropierea liniei de încetare a focului în noaptea de vineri spre sâmbătă, sunt „cele mai serioase şi mortale de la acordul obţinut în 1994, când conflictul a făcut deja 30.000 de morţi”, a declarat Hollande într-un comunicat.
După ce a amintit că i-a primit pe preşedinţii armean şi azer la Paris în octombrie 2014, Hollande şi-a reafirmat „angajamentul pentru o soluţionare paşnică, în cel mai scurt timp posibil”.
Anterior, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut „celor două părţi o încetare a focului imediată şi reţinere pentru a evita noi victime”.
Înaltul reprezentant al UE, Federica Mogherini, de asemenea „a cerut oprirea imediată a luptelor şi respectarea încetării focului”, un apel repetat de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjoer Jagland, aminteşte France Presse.
Ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, preşedintele în exerciţiu al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a cerut beligeranţilor „să reia negocierile în cadrul Grupului de la Minsk”.
Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de manevre ofensive.
Conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan a început în 1988, după ce regiunea autonomă Nagorno-Karabah, cu populaţie majoritar armeană, a decis să se despartă de Azerbaidjan, pe atunci parte a URSS, şi să se unească cu Armenia. În 1991, teritoriul şi-a proclamat independenţa, ceea ce a dus la un război soldat cu 30.000 de morţi. Conflictul deschis s-a transformat într-unul îngheţat în 1994, când a intrat în vigoare un armistiţiu negociat de Rusia şi mediat de OSCE.
UPDATE 13.40: Azerbaidjanul a anunţat încetarea unilaterală a focului
Azerbaidjanul a anunţat o încetare unilaterală a focului în regiunea separatistă Nagorno- Karabah, după izbucnirea vineri seara a celor mai intense lupte de la sfârşitul războiului în urmă cu 22 de ani, avertizând în acelaşi timp că va reacţiona dacă forţele sale vor fi atacate, relatează AFP.
„Azerbaidjanul, dând dovadă de bunăvoinţă, a decis să înceteze unilateral ostilităţile”, a anunţat Ministerul Apărării, avertizând în acelaşi timp că facă forţele armene nu vor pune capăt „provocărilor”, atunci Azerbaidjanul „va elibera toate teritoriile ocupate de armeni”.