A moştenit Dan Ioan Popescu afacerile lui Patriciu? Ce-i leagă pe cei doi şi care-i miza

Dan Ioan Popescu ar fi cumpărat de la Patriciu firma prin care defunctul om de afaceri voia să exploateze resursele energetice neconvenţionale din Marea Neagră. Fostul ministru, care se cunoştea cu Patriciu şi şi-a şi pus semnătura pe o lege capitală la acea vreme pentru omului de afaceri, neagă. Dacă însă DIP chiar a cumpărat firma lui Patriciu, stă pe o avere ascunsă ce ar putea valora 600 de miliarde de dolari.
Mihai Nicuţ - vin, 22 aug. 2014, 10:59
A moştenit Dan Ioan Popescu afacerile lui Patriciu? Ce-i leagă pe cei doi şi care-i miza

Dan Ioan Popescu, fostul ministru al Economiei din perioada Guvernului Adrian Năstase, ar fi cumpărat de la Dinu Patriciu jumătate din acţiunile firmei Marexin, creată de defunctul om de afaceri pentru explorarea şi exploatarea resurselor energetice neconvenţionale din Marea Neagră, potrivit Realitatea TV.

Conform acestei surse, prima care a anunţat de altfel, marţi, moartea lui Dinu Patriciu, tranzacţia s-ar fi derulat acum trei luni, în Taiwan, când Popescu ar fi cumpărat 50% din acţiunile Marexin, restul fiind deja în posesia sa.

Contactat de ECONOMICA.NET, fostul ministru al Economiei neagă informaţia. „Sunt aberaţii. Nu am cumpărat nimic de mulţi ani. N-am timp de astfel de prostii, sunt în concediu” a declarat Dan Ioan Popescu, după care a închis telefonul.

Dan Ioan Popescu, unul dintre cei mai marcanţi membri ai guvernului Adrian Năastase şi unul dintre greii partidului la acea perioadă, a ocupat portofoliul Industriilor şi Resurselor, ulterior redenumit al Economiei şi Comerţului între 2001 şi 2004. Alături de alţi membru ai Guvernului, cu Adrian Năstase în frunte, a elaborat un act normativ în favoarea lui Dinu Patriciu.

Este vorba despre Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 118 din 2003, privind transformarea în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani a restanţelor bugetare ale Rompetrol existente la 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalităţi. Dacă statul nu îl păsuia pe omul de afaceri şi executa silit societatea, rafinăria Petromidia, deţinută atunci de Dinu Patriciu, ar fi fost închisă.

Ordonanţa a fost semnată de premierul de atunci, Adrian Năstase, şi de miniştrii Finanţelor şi Economiei de la acea vreme, Mihai Tănăsescu şi de Dan Ioan Popescu. Ulterior, a devenit lege şi a fost promulgată chiar de Traian Băsescu, deşi preşedintele şi-a exprimat ulterior dezacordul faţă de conversia datoriilor în obligaţiuni.

Marexin este o firmă înfiinţată de Dinu Patriciu în 2008. Cu banii luaţi de la KazMunaiGas din vânzarea Rompetrol, omul de afaceri a început mai multe businessuri, în retail, imobiliare, regenerabile şi energii neconvenţionale. Marexin a fost făcută în scopul exploatării resurselor Mării Negre, mai precis a nămolului sapropelic şi are şi licenţă de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale în acest sens.

„România beneficiază de posibilitatea exploatării acestei bogăţii, putând sa producă în urmatorii 80 de ani o cantitate de metale de circa 20 milioane tone anual şi echivalentul energetic a 6 miliarde de barili de ţiţei” spunea Dinu Patriciu.

Deci, în cazul în care se şi exploatează resursa, miza ar fi imensă: 6 miliarde de barili ar însemna 600 de miliarde de dolari, evident dacă Patriciu nu s-ar fi înşelat în aprecieri. Iar defunctul om de afaceri pare că s-a ocupat serios de această chestiune. În 2012, Patriciu spunea că a investit în exploatarea acestei resurse 100 de milioane de dolari. Nu a anunţat însă nici o descoperire. Cu un an înainte, a înregistrat în Statele Unite un patent referitor la metoda de extracţie şi procesare a sedimentelor de pe fundul mării.

O semnătură ciudată

Marexin Resources Exploration International SRL este însă controlată de o firmă offshore omonimă din Olanda, deci nu se poate şti dacă şi când Patriciu a vândut ceva lui Dan Ioan Popescu. Dacă a făcut-o, DIP este acţionar cu 50% sau 100% la firma din Olanda, care o deţine pe cea din România, iar tranzacţia nu poate fi verificată la noi.

Totuşi, la Registrul Comerţului din România, ultima menţiune este făcută de Patriciu, în calitate de reprezentat al firmei olandeze la data de 12 februarie, „data de depunere a specimenului de semnătură”.
Conform unor surse din anturajul lui Patriciu, acesta ar fi părăsit definitiv România cu o lună în urmă. De ce să facă menţiuni la Registrul Comerţului, în condiţiile în care mandatul său la acea firmă expira abia în 2016?

Pe de altă parte, DIP, după ce a părăsit postul de la Economie în 2004,moment în care s-a schimbat puterea politică, a devenit o persoană foarte discretă dar implicată în business. Iar unele dintre afacerile sale au rămas în zona energetică: este actionar indirect la ISPH, fostul Institut de Studii şi Proiectări Hidroenergetice, după cum chiar el a recunoscut.

Patriciu nu a mai spus nimic, timp de mulţi ani, despre afacerea cu nămol sapropelic din Marea Neagră. Dar asta nu înseamnă că aceasta a fost abandonată. Marexin, deşi este de ani de zile pe pierderi, este în funcţiune şi ocupă încă mai multe birouri pe un etaj al unei clădiri deţinută de Patriciu în nordul Bucureştiului.

Te-ar mai putea interesa și
AI la bugetari. Program de guvernare PSD privind digitalizarea – Ivan: Vorbim inclusiv de folosirea inteligenţei artificiale în administraţia publică
AI la bugetari. Program de guvernare PSD privind digitalizarea – Ivan: Vorbim inclusiv de folosirea inteligenţei artificiale ...
Inteligenţa artificială va fi folosită în administraţia publică din România, iar cel mai important proiect pregătit în momentul de faţă este aplicaţia unică a statului, a declarat,......
România intră deplin în Schengen în ianuarie 2025, anunţă Ungaria
România intră deplin în Schengen în ianuarie 2025, anunţă Ungaria
România şi Bulgaria se pot alătura pe deplin spaţiului Schengen de liberă circulaţie din ianuarie 2025, a declarat ...
43% dintre companiile germane active în România estimează degradarea mediului economic în următoarele 12 luni
43% dintre companiile germane active în România estimează degradarea mediului economic în următoarele 12 luni
Aproximativ 43% dintre companiile germane din România estimează o înrăutăţire a situaţiei economice în următoarele ...
ANAF avertizează cu privire la mesajele false transmise în numele instituției
ANAF avertizează cu privire la mesajele false transmise în numele instituției
Agenția Națională de Administrare Fiscală informează contribuabilii cu privire la reapariția unor mesaje false transmise ...