A murit Regele Mihai – UPDATE

UPDATE – Reprezentanţii Guvernului şi ai Casei Regale au stabilit detalii privind funeraliile naţionale în memoria Regelui Mihai

Reprezentanţii Guvernului şi cei ai Casei Regale au avut marţi, la Palatul Victoria, o întâlnire în care au discutat modul de implicare a instituţiilor guvernamentale în organizarea funeraliilor naţionale în memoria Majestăţii Sale Regele Mihai.

Potrivit unei informări a Biroului de Presă al Executivului, în cadrul întâlnirii au fost stabilite activităţile, calendarul şi detaliile tehnice privind desfăşurarea funeraliilor naţionale. Sursa citată precizează că la întâlnire au participat din partea Guvernului reprezentanţi ai SGG, MAE, MApN, MAI şi MFP.

Conform informării Executivului, Casa Regală va transmite miercuri dimineaţă calendarul funeraliilor.

UPDATE – Jean-Claude Juncker, despre Regele Mihai: Îmi aduc aminte cu emoţie de întâlnirile noastre şi aş vrea să aduc un omagiu deosebit rolului său în promovarea aderării României la Uniunea Europeană

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, spune că a aflat cu profundă tristeţe vestea dispariţiei Regelui Mihai I al României, pe care a avut deosebita şansă de a-l cunoaşte şi că îşi aduce aminte cu emoţie de întâlnirile cu Majestatea Sa, aducând „un omagiu deosebit rolului său în promovarea aderării României la Uniunea Europeană, prin turneul efectuat în capitalele europene în 1997”.

Jean-Claude Juncker afirmă, în mesajul său, că România, ţara pe care Regele Mihai a iubit-o atât de mult, va exercita, pentru prima dată, în 2019, mandatul de Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, iar amintirea Majestăţii Sale va fi cu atât mai prezentă în gândurile noastre în acel moment important.

UPDATE – Principesa Margareta: Prin întreaga sa viaţă, Regele Mihai a continuat legătura familiei regale cu naţiunea română, iar pentru ziua noastră de mâine, el ne-a dăruit ziua lui de astăzi

Principesa Margareta, Custodele Coroanei române, spune, în declaraţia sa pentru ţară, că prin întreaga sa viaţă Regele Mihai a continuat legătura familiei regale cu naţiunea română, iar pentru ziua noastră de mâine, el ne-a dăruit ziua lui de astăzi. „Începe un nou timp pentru Casa Regală a României. Cu aceleaşi principii şi sentimente ca ale tatălui meu, voi continua să servesc interesele fundamentale ale poporul român”, a afirmat Custodele Coroanei române.

„Români, Ţara a pierdut pe Regele Mihai I. Timp de peste nouă decenii, el a închinat României toate puterile, cu devotament şi răbdare. Am pierdut, ca voi toţi, un părinte. O pierdere personală şi o pierdere pentru întreaga Naţiune. În aceste clipe grele, suntem uniţi în suferinţa noastră. Cu infinită iubire şi principii puternice, Regele Mihai a înscris în cartea Neamului cea mai valoroasă pagină din istoria contemporană. Bunătatea şi iertarea sa au învins toate relele secolului trecut. Înţelepciunea lui a asigurat continuitatea identităţii noastre, în momente de gravă abatere de la mersul firesc al ţării. Regele nostru a fost o parte din fibra Statului român. Prin întreaga sa viaţă, tatăl meu a continuat legătura Familiei Regale cu naţiunea română. Pentru ziua noastră de mâine, el ne-a dăruit ziua lui de astăzi. Începe un nou timp pentru Casa Regală a României. Cu aceleaşi principii şi sentimente ca ale tatălui meu, voi continua să servesc interesele fundamentale ale poporul român. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”, este declaraţia către ţară a Principesei Margareta, Custodele Coroanei române.

UPDATE – Iohannis: Regele Mihai a scris cu litere mari istoria României; vom avea doliu naţional

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, marţi, condoleanţe membrilor Casei Regale la moartea Regelui Mihai, precizând că acesta a fost una dintre cele mai mari personalităţi ale României şi ‘a scris cu litere mari’ istoria ţării.

‘Astăzi este o zi tristă pentru România şi pentru români, a trecut în nefiinţă Regele Mihai. Dumnezeu să-l ierte! Regele Mihai a fost una dintre cele mai mari personalităţi ale României şi a scris cu litere mari istoria României. Este o mare pierdere pentru România, pentru români. Condoleanţe tuturor membrilor Casei Regale. România va organiza toate ceremoniile aşa cum se cuvine şi cu siguranţă vom avea şi zile de doliu naţional’, a declarat Klaus Iohannis, la plecarea de la dejunul de lucru cu ambasadorii statelor UE.

Preşedintele a menţionat că, la întâlnirea cu ambasadorii statelor membre UE la Bucureşti, s-a ţinut şi un moment de reculegere în memoria Regelui Mihai.

‘Am avut chiar acum câteva minute o întâlnire cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene şi am ţinut ca împreună cu ambasadorii să avem un moment de reculegere în amintirea celui care a fost Regele Mihai’, a arătat Klaus Iohannis.

UPDATE – Custodele Coroanei va face o declaraţie la ora 19,00. Programul funeraliilor Regelui Mihai va fi anunţat miercuri

Custodele Coroanei va face o declaraţie către ţară, marţi, la ora 19, iar miercuri va fi făcut public în detaliu programul funeraliilor Regelui Mihai, a anunţat Casa Regală.

Fostul suveran a încetat din viaţă marţi, la ora 13, ora României, la reşedinţa privată din Elveţia. La căpătâiul Regelui a stat, până în ultima clipă, Alteţa Sa Regală Principesa Maria.

Trupul neînsufleţit va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar apoi, pentru două zile, în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei.

Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală, iar înmormântarea la Curtea de Argeş, în Noua Catedrala Arhiepiscopală şi Regală. La dorinţa Custodelui Coroanei, funeraliile vor respecta tradiţia înaintaşilor Majestăţii Sale Defuncte.

Începând de miercuri, cărţi de condoleanţe vor fi deschise simultan la Castelul Peleş, la Palatul Regal din Calea Victoriei şi la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziţia publicului timp de 40 de zile. Condoleanţe pot fi transmise online la adresa http://www.familiaregala.ro/mesaje/.

Toţi cei care doresc să depună flori, jerbe sau coroane sunt invitaţi să o facă, începând de miercuri, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în faţa intrării principale.

Regele Mihai s-a retras din viața publică la începutul anului 2016, când a fost diagnosticat cu carcinom epidermoid metastazant şi leucemie cronică şi a fost supus unei intervenţii chirurgicale la o clinică din Lausanne. 

Regele Mihai I a fost declarat mort la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa din Elveţia, a anunţat Casa Regală.

Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi al reginei Elena, principesă a Greciei.

După decesul regelui Ferdinand (n. 12/24 august 1865-m. 20 iulie 1927), bunicul său, în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune, Mihai I a devenit rege al României, la numai şase ani.

Din cauza vârstei, prerogativele demnităţii regale au fost asumate, în 1927, de o Regenţă (1927-1930), în componenţa căreia intrau unchiul regelui, principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, potrivit site-ului www.familiaregala.ro.

Contrar angajamentului de a nu mai avea nicio pretenţie asupra tronului, Carol al II-lea a revenit în ţară, în 1930, proclamându-se rege. În această situaţie, lui Mihai i s-a conferit, la 8 iunie 1930, titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În aceeaşi lună, regina mamă Elena a plecat în exil, regele Mihai rămânând în grija tatălui. A urmat cursurile unei şcoli pe care regele Carol al II-lea a organizat-o la Palat, alături de copii ce proveneau din toate colţurile ţării şi din toate categoriile sociale. Mai târziu, a urmat cursuri de sport şi a început pregătirea militară, devenind, la vârsta de 14 ani, sublocotenent în Armata Română, se arată pe site-ul citat anterior.

După o domnie controversată, Carol al II-lea a fost nevoit să cedeze, la 5 septembrie 1940, principalele prerogative ale puterii generalului Ion Antonescu, iar la 6 septembrie 1940, a transmis prerogativele regale fiului său, Mihai, care a revenit, astfel, la tron, potrivit volumului ”Istoria României în date” (2003).

Începând cu 1943, în jurul regelui s-a coagulat o opoziţie antonesciană, pe fondul schimbărilor de pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial.

La 23 august 1944, începând cu ora 22.12, s-a transmis, la radio, Proclamaţia către ţară, prin care regele Mihai anunţa ‘ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite’, potrivit lucrării ”Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV – Mihai I”, de Ioan Scurtu. În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională, care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: ‘din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite’.

În urma încheierii celui de-al Doilea Război Mondial, monarhul român a fost decorat, în iulie 1945, cu ordinul Pobeda (Victoria), una dintre cele mai înalte distincţii sovietice, ”pentru actul curajos al cotiturii hotărâte a politicii României spre ruptura cu Germania hitleristă şi alierea cu Naţiunile Unite”, potrivit volumului ”Istoria României în date” (2003).

După 1944, treptat, atribuţiile regelui au fost reduse, până când au devenit simbolice, ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova. În 1947, în condiţiile ocupaţiei militare sovietice şi a eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiţionale, PNŢ şi PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării ţării intereselor dictate de Moscova.

La 30 decembrie 1947, politicienii comunişti l-au forţat pe regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia. La scurt timp, acesta a făcut declaraţii privind abdicarea sa forţată. Reacţia conducerii comuniste nu a întârziat să apară: în urma deciziei Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, Familiei regale i s-a retras cetăţenia română şi s-au confiscat bunurile membrilor săi.

Mihai I s-a căsătorit, la 10 iunie 1948, la Atena, cu principesa Ana de Bourbon Parma (n. 18 sept. 1923-m. 1 aug. 2016), din familia regală a Danemarcei. Au avut cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964).

Familia Regală a locuit, până la sfârşitul anului 1948, la vila Sparta din Florenţa, locuinţa reginei mamă Elena. Din 1949, regele Mihai I şi regina Ana s-au mutat la Lausanne, iar din 1950, în Marea Britanie, unde au locuit până în 1956, când s-au stabilit în Elveţia, la Versoix, lângă Geneva. Din 2004, s-au mutat la Aubonne, în Elveţia. Regele Mihai a supervizat activitatea Comitetului Naţional Român, gândit ca un guvern al României în exil. A păstrat legătura cu refugiaţii români din străinătate şi s-a adresat ţării prin mesajele de Anul Nou, transmise de la postul de radio Europa Liberă.

În aprilie 1992, regele Mihai, împreună cu familia sa, au sărbătorit, pentru prima oară după 44 de ani, zilele de Paşti la Mânăstirea Putna şi au vizitat Bucureştiul, în cadrul unei vizite cu caracter privat. Totodată, de marile sărbători creştine şi în funcţie de angajamentele lor publice, regele Mihai şi regina Ana au participat la diverse manifestări organizate fie la Castelul de la Săvârşin, fie la Palatul Elisabeta din Bucureşti.

La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, s-a revocat Decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, Mihai I devenind cetăţean român.

În cadrul unei ceremonii private, la 30 decembrie 2007, regele Mihai I a semnat noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept succesoare dinastică şi moştenitor la Şefia Casei Regale a României.

Mihai I a fost membru de onoare al Academiei Române (19 decembrie 2007) şi i-au fost acordate, de-a lungul timpului, titlurile de Profesor Honoris Causa Extraordinar şi Senator ad Honorem ale Universităţii ‘Babeş-Bolyai’ (UBB) din Cluj-Napoca (12 aprilie 2003), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara şi Cetăţean de Onoare al municipiului Timişoara (21 mai 2009), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca (7 octombrie 2009), medalia ‘Dr. Alexandru Şafran’, din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (13 octombrie 2010), distincţia ‘The Freedom of the City of London’ din partea Guild of Freemen of the City of London, pentru că a scurtat ‘cu cel puţin şase luni’ cel de-Al Doilea Război Mondial, salvând mii de vieţi (10 mai 2011), titlul de cetăţean de onoare al oraşului ceh Kromeriz, acordat în semn de recunoştinţă pentru rolul pe care l-a jucat în cel de-Al Doilea Război Mondial, în eliberarea de sub ocupaţia nazistă a mai multor oraşe (23 octombrie 2011).

La 2 martie 2016, Consiliul Regal a transmis faptul că regele Mihai se retrage din viaţa publică, după ce a fost diagnosticat cu leucemie şi cancer, fiind supus unei intervenţii chirurgicale, Casa Regală urmând a fi reprezentată în toate acţiunile publice de către fiica sa, Margareta. ”Consiliul Regal a luat notă de starea de sănătate a Majestăţii Sale, care a fost supus recent unei operaţii chirurgicale. Diagnosticele puse de echipa medicală sunt: ‘carcinom epidermoid metastazant’ şi ‘leucemie cronică’. Majestatea Sa urmează un tratament complex şi solicitant, care îl împiedică să apară în public, şi va petrece, de aici înainte, o perioadă de refacere”, a anunţat, din Elveţia, Andrew Popper, şeful Casei Majestăţii Sale.

La 6 noiembrie 2017, Casa Regală anunţa, prin intermediul unui comunicat de presă, că starea generală a Regelui Mihai s-a agravat şi prezintă o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenţei, adăugând că Principesa Moştenitoare Margareta s-a întors în Elveţia, iar la 8 noiembrie 2017, Regele Mihai I se afla ‘în stare de suferinţă’, la reşedinţa din Elveţia, alături de principesa Margareta şi de principele Radu. ‘Astăzi, 8 noiembrie 2017, marea sărbătoare a Sfinţilor Mihail şi Gavriil îl găseşte pe Majestatea Sa Regele Mihai în stare de suferinţă, la reşedinţa din Elveţia, înconjurat de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu. De asemenea, la reşedinţă se află angajaţii Casei Majestăţii Sale detaşaţi în Elveţia şi maicile de la mănăstirile din România care îl asistă pe Rege neîncetat’, informa un comunicat postat pe site-ul romaniaregala.ro. Totodată, Casa Regală a precizat că în cursul serii de 7 noiembrie 2017, un trimis al ÎPS Iosif – mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale a venit la reşedinţa din Elveţia pentru a da regelui Sfânta Împărtăşanie, în prezenţa Principesei Moştenitoare.

Mihai I (n. 25 octombrie 1921, Sinaia) a fost regele României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947. Este unul dintre puținii foști șefi de stat în viață din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Fiu al principelui moștenitor Carol, Mihai a moștenit de la naștere titlurile de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen (la care a renunțat mai târziu).

Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl său renunțase în decembrie 1925 la tron și rămăsese în străinătate. Minor fiind, atribuțiile regale erau îndeplinite de o regență, care nu s-a ridicat la nivelul problemelor vieții politice, întoarcerea inopinată și ilegală din iunie 1930 a lui Carol neîntâmpinând rezistență. Detronat de tatăl său, Mihai a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia. Următorul deceniu a fost marcat de exilul mamei sale, pe care putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florența. Privat de o veritabilă afecțiune familială, principele Mihai a beneficiat în schimb de o educație aleasă, dar nu a fost pregătit pentru domnie.

În septembrie 1939 a debutat al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârșitul României Mari, care a pierdut fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herța, Transilvania de nord-est și Cadrilaterul. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice și să părăsească țara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai. Sub statul național-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele nu avea nici o putere reală de decizie, fiind în permanență sub supravegherea serviciilor de informații. Nu a fost informat în prealabil asupra intrării României în război alături de Germania nazistă.

Când balanța războiului s-a întors și forțele sovietice au pătruns pe teritoriul României, regele Mihai a decis să salveze ce se mai putea salva și a înfăptuit lovitura de stat de la 23 august 1944: arestarea lui Antonescu și restaurarea Constituției din 1923. Uniunea Sovietică a tergiversat semnarea unui armistițiu în septembrie 1944 până a ocupat întreaga țară, începând procesul de impunere a sistemului său politic asupra noului satelit. Lipsit de sprijinul Marii Britanii și Statelor Unite ale Americii, cu situația Transilvaniei ca mijloc de șantaj al rușilor, regele a fost obligat în februarie 1945 să îl demită pe prim-ministrul anticomunist Nicolae Rădescu și să-l numească pe Petru Groza la guvernare, care s-a dovedit un instrument docil în mâinile comuniștilor. În semn de protest față de abuzurile noului guvern, regele a intrat în așa-numita „grevă regală”, refuzând să semneze decretele guvernului, care și-a urmat însă nestingherit activitatea neconstituțională.

În acești ani, suveranul s-a profilat într-un simbol național al rezistenței. Alegerile generale din noiembrie 1946 au fost fraudate de blocul comunist, care „le-a câștigat” detașat, iar 1947 a marcat interzicerea și decapitarea Partidului Național Țărănesc, prin „înscenarea de la Tămădău”. La sfârșitul anului a venit rândul instituției monarhice să fie înlăturată: pe 30 decembrie 1947 regele a fost constrâns să semneze decretul de abdicare, în aceeași zi fiind proclamată republica populară.

În ianuarie 1948 a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza țării sale, însă s-a izbit de un zid al obtuzității. S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma și s-au stabilit după mai multe peregrinări la Versoix, în Elveția. Cuplul are cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria. După Revoluția din 1989 a fost oprit de regimul Ion Iliescu să se întoarcă în țară, cu excepția Paștelui din 1992, când a atras mulțimi entuziaste venite să-l vadă. De-abia sub președinția lui Emil Constantinescu, în 1997, și-a primit înapoi cetățenia română. Ulterior, i-au fost retrocedate și o parte din proprietăți. Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, la 25 octombrie 2011, Mihai a ținut un discurs în fața camerelor reunite ale Parlamentului României. În martie 2016 a fost anunțată îmbolnăvirea lui de cancer și retragerea din viața publică.

Mihai s-a născut la Sinaia, fiind fiul principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea) și al prințesei Elena. Din partea tatălui este nepot al regelui Ferdinand I și al reginei Maria, iar din partea mamei nepot al regelui Constantin al Greciei. Astfel, Mihai al României este descendentul celor mai importante familii regale și imperiale ale Europei, printre ele numărându-se familiile regale britanică, rusă și habsburgică, strămoși direcți ai săi fiind țarii Nicolae I și Alexandru al II-lea al Rusiei, regina Victoria a Marii Britanii, împărați habsburgi, regi ai Prusiei, Portugaliei șamd.

Este stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii atât pe filieră maternă, cât și paternă. Este văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

Căsătoria propriu-zisă a părinților săi a fost scurtă și nefericită, din cauza nepotrivirii celor două personalități. În 1925, principele Carol a profitat de o îndatorire protocolară, reprezentarea dinastiei la înmormântarea reginei consoarte Alexandra a Marii Britanii, pentru a nu se mai întoarce în România. S-a întâlnit cu amanta sa Elena „Magda” Lupescu în străinătate și a renunțat la tron, cei doi stabilindu-se în cele din urmă în Franța. Regele Ferdinand era decis să nu tolereze din nou această nouă dovadă de nesupunere a fiului său, care dezertase și în timpul Primului Război Mondial. Deși unii politicieni, precum Constantin Argetoianu, au pledat pe lângă rege să se răzgândească, acesta a convocat un Consiliu de Coroană în cadrul căruia Carol a fost exclus de la succesiunea tronului și din familia regală, primind numele de Carol Caraiman. Prinț moștenitor a devenit fiul lui Carol, Principele Mihai.

Deja în 1925 starea de sănătate a regelui Ferdinand era fragilă, și acesta a murit în iulie 1927, de cancer intestinal. În consecință, Mihai i-a succedat la tron bunicului său. La scurt timp a murit însă și Ionel Brătianu, conducătorul Partidului Național Liberal, și, dintre frații săi, cel mai versat politician. Astfel, prima venirea la putere a lui Mihai a stat sub semnul slăbirii autorității celui mai important partid politic de până atunci.

Prima domnie (1927-1930)
Deoarece Mihai avea doar 6 ani și nu putea guverna, o regență a fost formată din principele Nicolae (al doilea fiu al regelui Ferdinand și unchiul lui Mihai), patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație (până la 7 octombrie 1929 când a murit, fiind înlocuit cu Constantin Sărățeanu, consilier la Curtea de Casație). Este notabilă absența Reginei Maria din regență, una din figurile de autoritate de până atunci. Jurământul a fost depus în fața parlamentului de noul rege și de regență pe data de 20 iulie 1927.

Față de regență, principalele partide politice s-au poziționat diferit. În timp ce Partidul Național Liberal a susținând-o, grăbind depunerea jurământului militar către noul rege pentru a evita formarea unui curent carlist în armată, în Partidul Național Țărănesc s-a discutat chiar aducerea în țară a lui Carol. Regența nu a avut autoritatea de a arbitra viața politică.