„Procedura de declanşare a alegerilor anticipate depinde de dizolvarea Parlamentului. Când se vor îndeplini condiţiile constituţionale pentru dizolvarea Parlamentului şi după ce preşedintele va dizolva Parlamentul, sunt convins că o va face imediat ce se vor îndeplini condiţiile constituţionale, Guvernul va emite actul normativ privitor la alegerile parlamentare anticipate”, a afirmat Orban miercuri la Parlament, după ce moţiunea de cenzură a fost adoptată.
Întrebat despre varianta în care PSD se va prezenta în faţa preşedintelui cu o nouă majoritate parlamentară, Orban a spus: „Nu-i ajută cu nimic această majoritate conjuncturală. Veţi vedea ce se va întâmpla în următoarea perioadă. Avem gândită o strategie, vom decide paşii care trebuie urmaţi în cadrul reuniunii Biroului Executiv”.
Orban a precizat că „niciodată nu a existat şi nu va exista vreo înţelegere” între PNL, condus de el, şi PSD.
Moțiunea, publicată în Monitorul Oficial
Moţiunea de cenzură intitulată „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, semnată de 208 parlamentari, a fost publicată în Monitorul Oficial.
Moţiunea de cenzură iniţiată de social-democraţi a fost adoptată, miercuri, de Parlament. S-au înregistrat 261 de voturi „pentru” şi 139 de voturi „împotrivă”.
Acest demers antiguvernamental a venit după ce, săptămâna trecută, Executivul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului pe proiectul legii alegerilor primarilor în două tururi de scrutin.
Guvernul Orban a picat. Moţiunea de cenzură intitulată „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, iniţiată de PSD, a fost adoptată, miercuri, de Parlament. S-au înregistrat 261 de voturi „pentru” şi 139 pentru, după cum a anunţat preşedintele interimar al social-democraţilor, Marcel Ciolacu.
PSD vrea un candidat comun cu partidul lui Ponta pentru funcţia premier
„Aşteptăm să fim chemaţi la Cotroceni de preşedinte. O să am o discuţie cu Victor Ponta (Pro România) cu privire la o propunere de premier, să avem o propunere comună. Nu noi avem problema de a crea o majoritate, nu noi am creat această criză. Astăzi am avut o singură discuţie cu domnul Ponta şi am căzut de acord să mergem cu o propunere comună în ce priveşte prim-ministrul”, a afirmat Ciolacu.
Acesta a menţionat că nu va vota niciodată un alt Guvern Orban.
Moţiunea de cenzură avea nevoie de voturile favorabile a 233 de parlamentari.
„Potrivit prevederilor Constituţiei, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii, adică minim 233. Se constată că a fost întrunită majoritatea voturilor necesare pentru a fi adoptată moţiunea de cenzură. Guvernul Orban este demis”, a anunţat deputatul PSD Lia Olguţa Vasilescu, secretar al Camerei.
La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a explicat că, ”în temeiul prevederilor constituţionale şi regulamentare, Parlamentul adoptă moţiunea de cenzură şi retrage încrederea acordată, iar Guvernul îndeplineşte doar actele necesare precum administrarea treburilor publice până la numirea noului Executiv”.
Orban, după adoptarea moţiunii de cenzură: Guvernul cade în picioare
Parlamentul este dominat de ”forţe retrograde”, care au călcat în picioare democraţia, dar Guvernul cade în picioare, a declarat miercuri premierul Ludovic Orban, după adoptarea de către Parlament a moţiunii de cenzură.
„Un Parlament dominat de forţe retrograde, (…) care a călcat în picioare democraţia, interesele fundamentale ale României, a decis astăzi prin moţiune de cenzură căderea Guvernului pe care îl conduc. Aşa cum am zis înainte de moţiune, Guvernul cade în picioare”, a spus Orban.
Moţiunile de cenzură adoptate de Parlament (cronologie)
La 5 februarie 2020, moţiunea de cenzură intitulată „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, depusă la 30 ianuarie 2020, a fost adoptată de Parlament, cu 261 de voturi „pentru”. Moţiunea fusese depusă în ziua de 30 ianuarie şi semnată de 208 parlamentari de la PSD şi UDMR.
Este cea de-a cincea moţiune de cenzură adoptată de Parlamentul României.
Prima a fost adoptată la 13 octombrie 2009, atunci când moţiunea de cenzură „11 împotriva României”, iniţiată de PNL şi UDMR şi susţinută de PSD, a primit 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă. Astfel, Cabinetul Boc a fost primul guvern din istoria României post-comuniste care a căzut în urma unei moţiuni de cenzură.
A doua moţiune a fost depusă de Uniunea Social Liberală (PSD şi PNL) la 18 aprilie 2012. Intitulată ”Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată”, moţiunea a fost îndreptată împotriva Guvernului Mihai-Răzvan Ungureanu, fiind adoptată la 27 aprilie 2012. În favoarea moţiunii au fost exprimate 235 voturi, iar 9 parlamentari au votat împotrivă. Pentru adoptare, moţiunea de cenzură avea nevoie de 231 de voturi, adică jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor (460). Guvernul Ungureanu fusese învestit de Parlament în urmă cu 78 de zile, la 9 februarie 2012, cu 237 de voturi pentru şi două împotrivă.
A treia moţiune, „România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor”, a fost iniţiată de parlamentarii PSD şi ALDE împotriva Guvernului condus de Sorin Grindeanu. A fost dezbătută şi votată în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, la 21 iunie 2017, în mai puţin de trei ore, timp în care principalii actori ai evenimentelor au vorbit despre legitimitatea votului cetăţenilor şi despre o „confiscare” a puterii executive. De altfel, moţiunea a marcat o premieră în Parlamentul României, fiind prima acţiune a unui partid de a demite propriul guvern. La final, au votat pentru moţiune 241 de parlamentari şi 10 au votat împotrivă. Numărul total de voturi valabil exprimate a fost 251.
Cea de-a patra, intitulată „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!”, a fost depusă în Parlament la 1 octombrie 2019. Documentul a fost semnat de 237 de parlamentari PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR, minorităţi naţionale, dar şi de foşti parlamentari PSD. La 10 octombrie 2019, moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă a fost adoptată de Parlament. S-au înregistrat 238 de voturi pentru, în condiţiile în care, pentru ca moţiunea să fie adoptată de Parlament erau necesare 233 de voturi.
Primele informaţii despre votul la moţiunea de cenzură au fost preluate de pe ROMANIA TV.