A.S.F. respinge acuzațiile C.O.T.A.R. că ar gira o schemă Ponzi, pe care le consideră făcute din ignoranță

Institutia financiara face urmatoarele precizari cu privire  Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) face următoarele precizări (comunicatul ASF este preluat integral):

C.O.T.A.R. este o organizație ce reprezintă interesele unei bresle respectabile, care aduce contribuții semnificative la Produsul Intern Brut, dar fără legătură cu piețele financiare non-bancare reglementate și supravegheate de A.S.F.

Prin urmare, apreciem că reprezentanții C.O.T.A.R. nu au abilitățile și expertiza necesare  pentru a exprima o opinie cu privire la activitatea de supraveghere și cu atât mai puțin cu privire la mecanismele de funcționare a pieței asigurărilor.

Acest fapt reiese foarte clar și din analiza informațiilor și datelor cuprinse în scrisoarea deschisă publicată recent de C.O.T.A.R.

Poziția Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România este construită pe date disparate, interpretate în mod eronat, ceea ce denotă absența unor cunoștințe elementare în ceea ce privește principiile în baza cărora funcționează piața asigurărilor.

A.S.F. publică încă de la înființare date relevante pentru evoluțiile piețelor și entităților reglementate și supravegheate, în deplină transparență, în cadrul rapoartelor sale – trimestriale, semestriale, anuale – tocmai pentru a oferi o imagine clară asupra evoluției acestor piețe și pentru a evita orice fel de neînțelegeri.

A.S.F. nu înțelege astfel cum, din această poziție, C.O.T.A.R. poate emite sentințe privind piața asigurărilor, prin izolarea unor date și interpretarea acestora într-o cheie care, dacă nu arată necunoaștere, este atunci de rea-credință.

Referindu-se la activitatea A.S.F., C.O.T.A.R. adoptă poziții anacronice, în care reglementările după care trebuie să funcționeze o întreagă piață sunt privite în mod îngust și partizan, în care digitalizarea activității este percepută ca o îngrădire a drepturilor consumatorilor (tocmai într-una dintre piețele care oferă servicii financiare), în care confundă activități de natură comercială cu acțiuni de reglementare.

A.S.F. supraveghează cu deplină responsabilitate piața financiară non-bancară, iar în toate cazurile în care a constatat o încălcare a cadrului legal a luat măsurile care se impun, care de altfel au și fost comunicate public. Activitatea A.S.F. vizează demersuri constructive și coerente, cu atât mai mult în această perioadă în care entitățile care activează în piețele financiare au nevoie de o puternică susținere.

Activitatea de protecție a consumatorilor nu înseamnă, așa cum C.O.T.A.R. încearcă să acrediteze, doar instrumentarea petițiilor. Această activitatea este mult mai complexă și vizează paliere diferite la nivelul sectoarelor din cadrul A.S.F.

Autoritatea consideră, așadar, inacceptabilă atitudinea C.O.T.A.R., care prezintă o realitate trunchiată, deformată și partizană, construită pe un întreg eșafodaj de acuzații neîntemeiate la adresa modului în care A.S.F. își exercită atribuțiile.

În cele ce urmează vă prezentăm câteva puncte de vedere menite să clarifice pe deplin corectitudinea afirmațiilor promovate în scrisoarea deschisă a COTAR

 
Numărul exagerat de mare de petiții înregistrate la A.S.F. – Creșterea de 300% invocată de C.O.T.A.R. în scrisoarea deschisă a fost stabilită printr-un calcul intenționat eronat pentru a deforma realitatea, respectiv prin raportarea numărului total al petițiilor înregistrate în anul 2019 (25.679 petiții) la numărul petițiilor unice înregistrate în anul 2018 (8.313 petiții) și nu la cel total de 10.549 petiții, consemnat la 31 decembrie 2018, cum ar fi fost corect pentru o comparație unitară.

În acest caz, se poate vedea dubla măsură cu care C.O.T.A.R. interpretează datele statistice. Pe de o parte susține că înregistrarea petițiilor în mod unic pe petent reprezintă o manipulare a cifrelor, iar pe de altă parte se raportează la acest indicator, atunci când situația îi este convenabilă pentru a-și susține argumentația vădit părtinitoare.

În fapt, creșterea numărului total de petiții înregistrate în anul 2019 este de 143,43%, iar pentru petițiile înregistrate în mod unic pe petent creșterea a fost de 150,66%.

Din analiza petițiilor transmise către A.S.F., au existat într-adevăr numeroase cazuri în care au fost constatate încălcări ale legislației în materia instrumentării dosarelor de daună.

Dincolo de aceste situații care au condus în mod firesc la sporirea numărului de petiții, reclamațiile, în creștere, înregistrate în statisticile totale ale A.S.F. au avut la bază și anumite practici distonante, precum: transmiterea de reveniri la petiții înregistrate în anii anteriori,  din care unele erau deja soluționate favorabil (plată integrală + penalități); transmiterea unor petiții de către unitățile reparatoare sau de către firme de consultanță, unele în mod repetat, fără a pune la dispoziția autorității dovada calității în dosarele de daună reclamate;  transmiterea de petiții distincte de către același petent – mandatar (unitate service), formulate pentru același dosar de daună, prin care se reclamă câte un aspect diferit legat de respectivul dosar de daună, în condițiile în care aceste aspecte puteau face obiectul unei singure petiții; transmiterea de petiții cu același conținut, de către același petent, pe canale diferite: online (pe portalul A.S.F.), e-mail și prin poșta/curier; transmiterea de petiții cu același obiect, de către același petent, atât către A.S.F., cât și către alte entități, toate acestea fiind ulterior redirecționate la A.S.F. de către respectivele entități și înregistrate în mod distinct; transmiterea de petiții către A.S.F., cu același obiect, atât de către persoana prejudiciată, cât și de către mandatar, ambele fiind înregistrate în mod distinct.

Din analiza numărului petițiilor înregistrate în perioada 2017-2019, s-a constatat că în anul 2019 s-a înregistrat o creștere exponențială a numărului petenților care au transmis mai mult de 10 petiții/petent pentru piața asigurărilor-reasigurărilor în perioada analizată, după cum urmează:

–       23 petenți au transmis 9,84% din numărul total al petițiilor înregistrate în anul 2017;

–       30 petenți au transmis 16,69% din numărul total al petițiilor înregistrate în anul 2018;

–      162 petenți au transmis 42,47% din numărul total al petițiilor înregistrate în anul 2019.

Este important de subliniat faptul că cele 20.837 petiții analizate și soluționate în mod unic pe petent, în anul 2019, reprezintă 1,28% din numărul total al dosarelor de daune avizate, anul trecut, de către asigurători și 0,13% din numărul total al contractelor de asigurare aflate în vigoare la 31.12.2019. A.S.F. consideră că aceste cifre sunt elocvente cu privire la amploarea acestui așa zis fenomen.

Comparații cu UE  – La nivel european, media petițiilor analizate și soluționate reprezintă aproximativ 0,3% din numărul total al contractelor de asigurare, față de 0,13% în România în 2019, an care include oricum o creștere semnificativă față de anii anteriori.

În scrisoarea deschisă a C.O.T.A.R. este menționat faptul că numărul de petiții înregistrat în România este de 22 ori mai mare față de cel consemnat în Germania. Ultimele date disponibile pe site-ul BaFin (autoritatea de reglementare din Germania) indică faptul că în anul 2018 numărul petițiilor în Germania a fost de 5.608, cifra oarecum similară cu anul 2017. În aceeași perioadă de referință, în România, numărul total de petiții a fost de 10.549. Având în vedere că BaFin nu a publicat încă datele aferente anului 2019 și dacă considerăm că în Germania s-a păstrat constantă o cifră medie de 5.500 petiții pe an, atunci numărul de petiții înregistrat în România, în anul 2019, este de circa 4 ori mai mare față de Germania și nicidecum de 22 de ori.

Oricum, comparația între sistemele dintre cele două țări este forțată, ba chiar extremă, date fiind diferențele majore care pornesc chiar de la nivelul economiilor celor două state, ceea ce arată reaua-credință ce traversează retorica reprezentanților C.O.T.A.R. Pentru o analiză de bună-credință ar trebui utilizați alți indicatori cum ar fi: costul unei asigurări în cele două țări, raportul populație urbană vs. populație rurală, puterea de cumpărare, calitatea infrastructurii, profilul conducătorului auto din cele două țări, legislația în domeniul rutier și modelul de implementare a acesteia, legislația în asigurări, prețul RCA și criteriile care stau la baza constituirii acestuia etc.

Petentul unic distorsionează numărul de petiții  – Sintagma petent unic, calificată de reprezentanții C.O.T.A.R. ca fiind inventată pentru a manipula datele, este utilizată în statistici pentru a avea o imagine reală și clară a numărului de petiții primite de A.S.F.

Prin intermediul acestei segmentări, din numărul total de petiții sunt identificate reclamațiile care fac obiectul de activitate a A.S.F. și care sunt întocmite conform prevederilor legale, astfel încât acestea să poată intra pe circuitul de instrumentare.

Trebuie precizat însă faptul că toate petițiile adresate Autorității primesc un răspuns, chiar și cele clasate (anonime sau la care s-a transmis deja un răspuns) sau conexate (multiple solicitări cu același subiect), conform prevederilor legale privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor (O.G. nr. 27/2002).

De asemenea, trebuie menționat faptul că toate petițiile transmise la A.S.F., care au adus elemente noi în analiză față de cele prezentate în petiția inițială, au fost înregistrate ca petiții noi și au intrat pe fluxul de analiză chiar dacă au fost transmise de același petent și aveau același obiect cu petiția inițială.

În concluzie, segmentarea petițiilor, în funcție de sintagma petent unic, nu înseamnă o manipulare a cifrelor, ci o prezentare a acestora în mod clar și concis.

A.S.F. nu poate să intervină în sprijinul păgubitului – Autoritatea a soluționat în favoarea petenților, aproape 60% din petițiile analizate în mod unic pe petent și a dispus și măsuri sancționatorii cu privire la aceste aspecte.

Dintre acestea, 75,42% au fost finalizate prin plată, solicitările având legitimitate și cadru legal de soluționare. Restul a avut ca obiect solicitări de natură procedurală, necuantificabile material (deschidere dosar de daună, reconstatare, transmitere accept de plată către unități service etc.).

Din analiza aspectelor reclamate în petiții, se constată însă că în majoritatea cazurilor, elementele de divergență nu rezidă din aplicarea exclusivă a legislației asigurărilor, ci sunt determinate de neacceptarea de către asigurători a sumelor solicitate cu titlu de despăgubire de către mandatari/cesionari, din motive de natură comercială.

Autoritatea nu are atributul instanței de judecată pentru a stabili care dintre cele două părți a determinat cuantumul just al pagubei, atunci când nu există posibilitatea ca acestea să se înțeleagă pe cale amiabilă.

Potrivit prevederilor legale extrem de clare în această privință, Autoritatea nu are competențe de a soluționa prin petiții aspectele de natură comercială (tarife manopera/închiriere, adaosuri la  piese/materiale) sau de natură tehnică (concluziile expertizelor/investigațiilor privind dinamica accidentelor sau soluțiile tehnice de reparație/înlocuire a reperelor avariate, operațiile tehnologice cuprinse în devizele de reparații) sau de a impune anumite soluții în dosarele de daună.

Pentru a veni în sprijinul asiguraților/persoanelor prejudiciate a fost înființată entitatea SAL-Fin, care deține pârghii de analiză și a acestor aspecte, putând propune/impune, funcție de procedura aleasă, o anumită soluție.

A.S.F. soluționează petiții potrivit cadrului legal și nu instrumentează dosare de daună așa cum în mod eronat este percepută această activitate de mulți dintre petenți.

În majoritatea cazurilor, elementele de divergență nu rezidă din aplicarea exclusivă a legislației asigurărilor, ci sunt determinate de neacceptarea de către asigurători a sumelor solicitate cu titlu de despăgubire de către unitățile service, din cauza elementelor de natură comercială practicate.

Ori, din această perspectivă, A.S.F., potrivit competențelor sale conferite de lege, nu poate să stabilească care dintre cele două părți aflate în litigiu, asigurătorul sau unitatea reparatoare, a determinat întinderea corectă a prejudiciului suferit de către persoana prejudiciată, respectiv cuantumul corect al despăgubirii cuvenite acesteia, pentru a-și exprima o opinie.

Pentru situațiile în care despăgubirea nu se poate stabili pe cale amiabilă, însuși legiuitorul a stabilit modalitatea de soluționare în conținutul art. 23 – Plata despăgubirilor – din Legea nr.132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, care la  alin (5) prevede următoarele: „În situația în care părțile nu se înțeleg asupra cuantumului despăgubirii, suma care nu face obiectul litigiului este plătită de către asigurătorul RCA înainte ca acesta să se fi soluționat prin negocieri, prin soluționarea alternativă a litigiilor sau de către instanța judecătorească“.

Digitalizarea modului de transmitere a reclamațiilor, în dezavantajul consumatorilor – Într-o perioadă în care comunicarea online a devenit o obișnuință și chiar o necesitate, A.S.F. a implementat un sistem electronic pentru a crea un canal unic de depunere a petițiilor, care include toate câmpurile obligatorii ce trebuie completate de petent pentru a formula o petiție în conformitate cu prevederile legale. Această decizie a fost luată ca urmare a constatării faptului că o serie de petiții au fost transmise cu documentație incompletă sau nu au conținut toate elementele de identificare pentru a fi luată în considerare.

Prin urmare, procesul de depunere a unei reclamații, prin intermediul aplicației/portalului dedicat exclusiv petițiilor, este unul modern și vine în sprijinul petenților și nicidecum nu îngrădește dreptul acestora de a depune reclamații.

Prin intermediul portalului dedicat petițiilor, se asigură posibilitatea urmăririi stadiului instrumentării petiției, asigurându-se astfel un mijloc foarte modern și transparent oferit de către Autoritate în sprijinul consumatorului. În cazul în care consumatorul dorește să vizualizeze petiția și peste o perioada lungă de timp, acesta are acces la document prin simpla accesare a contului.

Având în vedere că în anul 2019 aproximativ 86% din petiții au fost depuse în mod electronic, decizia A.S.F. de a crea o aplicație specială pentru procesul de depunere a petițiilor este una pe deplin justificată.

Acest fapt nu înseamnă că a fost suspendată transmiterea petițiilor în format letric. Consumatorii pot trimite în continuare reclamațiile în scris, prin intermediul poștei sau al firmelor de curierat.

A.S.F. a limitat doar activitatea de relații cu publicul, în ceea ce privește accesul la ghișeul registraturii generale și întâlnirile directe cu consumatorii. Această decizie a fost luată numai pentru perioada situației actuale, ca măsură impusă chiar de autoritățile competente în domeniu, de distanțare socială, pentru limitarea răspândirii COVID-19 și pentru protejarea sănătății personalului implicat în aceste activități.

Propunerea C.O.T.A.R. ca A.S.F. să primească petiții și prin telefon este în dezacord total cu prevederile legale, în speță cu O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, care impune forma scrisă a reclamațiilor, și nu poate fi luată în considerare.

În concluzie, A.S.F. nu a făcut altceva decât să înlocuiască trimiterea petițiilor prin e-mail cu transmiterea lor prin intermediul unei aplicații special create pe site-ul instituției. Se prezumă faptul că orice persoană care poate să-și creeze un cont de e-mail și să trimită o petiție în acest mod, poate accesa fără probleme și portalul dedicat petițiilor.

A.S.F. girează schema Ponzi din asigurări – C.O.T.A.R. susține că firmele de asigurări din România nu se bazează pe principiile de asigurare, ci pe principiul funcționării Caritas sau în baza schemei Ponzi.

O asemenea interpretare arată fără echivoc faptul că reprezentanții C.O.T.A.R. nu au deplina cunoaștere a mecanismelor de funcționare a pieței asigurărilor.

O schemă Ponzi este o operațiune investițională frauduloasă ce implică plata unor profituri deosebit de mari unor investitori de pe urma unor fonduri investite de alte persoane și nu de pe urma veniturilor pe care afacerea le-a generat în realitate. Activitatea de asigurare nu presupune „plata unor profituri“ persoanelor păgubite, iar plata primelor de asigurare, în cazul asigurărilor de bunuri și răspunderi, așa cum sunt asigurările RCA, nu reprezintă o activitate investițională.

Pentru societățile de asigurare daunele înregistrate reprezintă cheltuieli, care împreună cu celelalte cheltuieli generale de achiziție și administrare trebuie sa fie acoperite din primele de asigurare subscrise și încasate. Primele de asigurare reprezintă cea mai mare componentă a veniturilor unei societăți de asigurare. Neîncasarea acestor prime presupune implicit nerealizarea veniturilor și o potențială înregistrare de pierderi, respectiv imposibilitatea acoperirii cheltuielilor din activitatea economică desfășurată de societate. Prin urmare, este evident ca nu poate fi vorba despre nicio schemă Ponzi, ci despre un flux care se regăsește în orice tip de business.

Achitarea dosarelor de daună, întârziată – C.O.T.A.R. se întreabă de ce asigurătorii au nevoie de 6 luni (octombrie 2019 – martie 2020) ca să achite doar jumătate din numărul dosarelor de daună? De ce nu a fost achitată cealaltă jumătate dintre dosarele de daună până la data raportărilor?

Cifrele comunicate de A.S.F., conform raportului invocat de C.O.T.A.R., sunt calculate în baza unor raportări prin care se solicită asigurătorilor să comunice plățile efectuate până la data de 14 februarie (45 de zile) pentru dosarele avizate în trimestrul IV. Extrapolarea procentului obținut de plăți de 49% și concluzia că asigurătorii au achitat doar jumătate dintre dosarele de daună în 6 luni nu au fundament din mai multe motive.

Nu toate dosarele sunt avizate în data de 1 octombrie, respectiv nu sunt luate în considerare plățile pentru aceste dosare până la data de 31 martie, așa cum fals este lăsat sa se înțeleagă din conținutul documentului transmis de C.O.T.A.R.

Mai mult, în analiza prezentată sunt luate în calcul numărul de zile de la data avizării dosarului de daună și până la data plății, fără a fi prezentate detalii referitoare la durata dintre data avizării și transmiterea documentelor necesare pentru finalizarea dosarelor de daună (documente de reparații etc.).

Conform datelor transmise de societățile de asigurare care desfășoară activitate de asigurare RCA, numărul dosarelor de daună (nefinalizate), aflate în rezervă la sfârșitul anului 2019 pentru daune materiale pentru accidente produse pe teritoriul României, este semnificativ sub procentul de 50% din totalul dosarelor avizate în cursul anului 2019 și în rezervă la finalul anului 2018.

În conformitate cu ultimul raport Consumer Trends, publicat de EIOPA în anul 2019, la nivel european, rata dosarelor nefinalizate (deschise) la finalul anului 2018 și 2017 a fost de 40-41%, iar rata dosarelor închise fără plată a fost de circa 22%.

Suspendarea Exercițiului Balance Sheet Review (BSR) de auditare a firmelor de asigurare – A.S.F. informează C.O.T.A.R. că auditarea financiară a firmelor de asigurări nu a fost suspendată. Conform reglementărilor legale în vigoare, societățile de asigurare sunt obligate să depună, împreună cu situațiile financiare anuale, raportul de audit întocmit de auditorul financiar extern al societății.

În plus față de auditarea situațiilor financiare menționată, A.S.F. a decis lansarea unui nou program de evaluare independentă a sectorului de asigurări din România prin exercițiul de evaluare a activelor și a pasivelor, similar celui desfășurat în perioada 2014-2015 – Balance Sheet Review (BSR). Acest exercițiu se desfășoară în colaborare cu EIOPA și nu sub coordonarea sau la inițiativa acesteia. În momentul de față desfășurarea exercițiului este suspendată, și nu anulată, ca urmare a situației de criză generată de pandemia COVID-19.

Cui acordă A.S.F. împrumuturi – Autoritatea de Supraveghere Financiară nu acordă împrumuturi, neavând această prerogativa stabilită prin actele normative de înființare. În conturile evidențiate în rubrica „Împrumuturi pe termen scurt acordate“ se regăsesc plasamentele realizate de către ASF, din excedentele cumulate, realizate anual, în certificate de trezorerie și în titluri de stat la instituții de credit. Scadența acestor plasamente este, de regulă, de maximum 12 luni.

Pentru ce a achiziționat A.S.F. programe software – În scrisoarea deschisă transmisă de C.O.T.A.R. se arată: în anul 2018, ASF a achiziționat licențe pentru programe informatice în valoare de aproape 1 milion de Euro (3.863.343 lei); întrebarea legitimă care apare este cu ce program informativ (software) a funcționat A.S.F. până atunci și ce considerente au stat la baza înlocuirii acestuia cu alt program, în valoare de 1.000.000 Euro care, după cum se poate constata, a condus la rezultate mult mai slabe a autorității.

La nivelul A.S.F. nu putem vorbi despre un singur program informatic care să acopere necesitățile unui sistem complex, alcătuit dintr-un număr de 14 platforme informatice utilizate pentru diferite activități și care înglobează peste 500 de stații de lucru.

Nevoile și exigențele în domeniul IT evoluează continuu, iar licențele necesare au, de regulă, o durată limitată de utilizare. Din aceste considerente, la nivelul anului 2018 au fost achiziționate active necorporale în valoare totală de 1.500.355 lei și nu de aproape un milion de euro (3.863.343 lei). Acestea sunt utilizate în activitățile curente și reprezintă licențe de folosire pentru sistemele de operare și diverse programe informatice la nivelul stațiilor de lucru individuale, licențe de folosire și servicii suport pentru sistemele de operare aferente serverelor, licențe de folosire și servicii suport pentru bazele de date, licențe de folosire pentru programele de analiză și vizualizare a datelor, precum și contribuția națională la dezvoltarea și mentenanța componentelor IT din cadrul proiectelor delegate ESMA.

În concluzie, în urma analizei principalelor teme supuse atenției opiniei publice de către C.O.T.A.R., Autoritatea de Supraveghere Financiară reiterează că acestea nu sunt corect fundamentate și prezintă într-un mod vădit distorsionat realitatea.