AAFBR: Majoritatea analiştilor financiar-bancari estimează că inflaţia va depăşi 8% în 2022
„Vizibilitatea asupra perspectivelor economice este mult mai redusă în contextul războiului din Ucraina. Cu toate acestea, este important să urmărim îndeaproape tendinţele economice şi să facem acest exerciţiu de estimare cel puţin pe termen scurt asupra aspectelor macroeconomice cheie. Aşadar, peste 85% din membrii AAFBR sunt de părere că inflaţia va depăşi 8% în anul 2022 şi că există un risc moderat spre ridicat pentru a intra în stagflaţie. Rata de politică monetară este anticipată să crească spre 4% de către aproape jumătate din participanţii la sondaj şi chiar să tindă spre 5% de către circa o treime din participanţi, având în vedere necesitatea contracarării inflaţiei ridicate”, a menţionat Daniela Ropotă, preşedinte AAFBR.
Conform ultimei raportări a INS, inflaţia a atins nivelul de 10,2% în luna martie 2022, comparativ cu martie 2021, acesta fiind cel mai ridicat nivel din 2004 până în prezent.
„De asemenea, tendinţa cursului valutar euro/leu este în creştere, fiind estimată depăşirea nivelului de 5 lei pentru 1 euro în anul 2022. În aceste condiţii, creşterea economică este estimată să încetinească semnificativ în anul curent, putând ajunge la 0-2% în viziunea a 38% dintre respondenţi sau chiar la recesiune în perspectiva a 7% dintre respondenţi. La momentul realizării sondajului, peste 90% din respondenţi se aşteptau la o tendinţă stabilă sau în creştere a sancţiunilor economice cu privire la Rusia şi au existat păreri polarizate în privinţa procesului de accelerare a obţinerii de energie din surse regenerabile în România, fiind o tendinţă mai mult stabilă pe termen scurt”, a mai spus Ropotă.
Totodată, Ciprian Dascălu, membru AAFBR, susţine că la începutul acestui an consensul aşteptărilor era înclinat spre o încetinire a creşterii economice, inclusiv din efectul de carry-over, şi pe o accelerare a ratei inflaţiei.
„Între timp, izbucnirea războiului în Ucraina a exacerbat ambele riscuri. Astfel, vedem o încetinire şi mai pronunţată a creşterii PIB real, pe fondul impactului indirect al blocajelor de pe lanţurile de producţie europene, deteriorarea încrederii în economie şi erodarea mai pronunţată a venitului real disponibil datorită unei inflaţii mai ridicate. De la începutul anului şocurile inflaţioniste de natura ofertei s-au amplificat anulând practic efectul măsurilor guvernului de temperare a creşterii de preţuri la produsele energetice. Mai mult, vedem o transmisie mult mai rapidă a preţurilor energetice în preţurile de bază, creşterile reale ale veniturilor populaţiei din ultimii ani permiţând companiilor să îşi transfere costurile mai ridicate de producţie în preţul final fără a afecta semnificativ cererea pentru produsele lor”, a menţionat el.
Dascălu a precizat că inflaţia de bază a atins 7% în martie şi ar trebui să conducă la o majorare mai amplă a ratelor de dobândă de către banca centrală faţă de ce anticipa în urmă cu un trimestru.
„Având în vedere presiunile inflaţioniste ridicate, este de aşteptat ca banca centrală să menţină stabilitatea cursului de schimb al leului, care are un rol important şi în ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste. Scenariul de bază este bazat pe ipoteza că războiul din Ucraina nu se va prelungi mai mult de un trimestru. Recent, pieţele financiare globale încorporează un risc semnificativ de recesiune. Pe de altă parte, este probabil un program de susţinere a revenirii economice la nivel european similar celui post-Covid, care avea rolul să echilibreze balanţa riscurilor asociate prognozei macroeconomice”, a adăugat acesta.