Abandonul şcolar şi refuzul statului de a finanţa Educaţia ne costă miliarde de euro pe an

Economica.net
04 11. 2015
photo_credit_aga_luczakowskasave_the_children_2_14109000

Cât ne costă abandonul școlar?

Costina are 27 de ani, dar nu știe să scrie și să citească. Provine dintr-o familie cu cinci copii care au abandonat școala încă din clasa I din cauza lipsurilor. Costina a trăit din vânzarea semințelor până la 17 ani, când s-a căsătorit. Acum are cinci copii pe care încearcă să îi determine să nu urmeze aceeași cale ca și ea.

Costina este unul dintre miile de cazuri de români care abandonează anual școala și nu-și găsesc niciodată un job permanent din această cauză. Unul din 10 copii cu vârsta între 7 și 10 ani nu frecventează învățământul primar, arată datele Organizației Salvați Copiii. În anul școlar 2012/2013, peste 24.000 de copii au abandonat școala primară, iar alți 16.000 de elevi gimnaziul. Fără opt clase absolvite aceste persoane nu se pot angaja niciodată cu carte de muncă pe perioadă nedeterminată. În plus, Institutul Național de Statistică arată că, în anul 2013, aproape 366.000 de copii cu vârste între 3 și 17 ani nu erau înscriși în nicio formă de învățământ, cu toate că aveau vârsta corespunzătoare frecventării sistemului de învăţământ.

Citeste aici Manifestul pentru dreptul la Educatie

Cât pierde România din cauza lipsei investiței în educație

Prin Legea educației adoptată în 2011, România s-a angajat să investească anual 6% din PIB în sistemul de educație. Pentru că acest lucru nu se întâmplă, banii investiți în educație reprezentând numai între 3,8-4% din PIB în prezent, România va pierde în următorii 10 ani între 12 și 17 miliarde de euro, arată studiile privind economia educației.

O investiție de 6% din PIB în sistemul de educație ar duce la o creștere economică de aproximativ 3% anual, după experții care au întocmit studiul „Costul investiției insuficiente în educație în România”, realizat în 2014 de UNICEF.
Șerban Iosifescu, președintele Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar, susține că, dacă s-ar îmbunătăți calitatea educației, România ar deveni una dintre primele țări cu o creștere a PIB-ului determinată de această schimbare. Raționamentul lui se bazează pe simularea realizată de experții de la Rețeaua Experților Europeni în Economia Educației (European Expert Network on Economics of Education), care au făcut o simulare a câștigului economic ce ar proveni din creșterea investiției în educație.

„Dacă, începând cu 2016, începe o creștere a proporției în PIB alocată educației de la 3,8-4%, cât e acum, la 6% în 2025, atunci în 2025 PIB-ul ar fi cu 9-12% mai mare decât este acum. Dacă vrem să calculăm din urmă cu cât ar fi crescut PIB-ul în cazul unei investiții de 6% în educație, adică de când a devenit obligatorie această prevedere în vreo 10 ani, urmând același raționament, astăzi am fi avut PIB-ul cam cu 10% mai mare”, arată Șerban Iosifescu, președintele ARACIP. În plus, investiția în educație pe termen lung ar crește speranța de viață și ar duce la scăderea consumului de alcool și la diminuarea criminalității.

Sociolog: Cei care abandonează școala sunt viitorii asistați social

Fără nicio şcoală terminată, persoanele care abandonează şcoala sunt de fapt viitorii asistaţi social, avertizează sociologii. Legislaţia prevede că cei care nu reuşesc să absolve opt clase nu pot fi angajaţi cu carte de muncă pe durată nedeterminată; ei pot lucra doar ca muncitori cu ziua.

„În primul rând, oamenii care abandonează şcoala vor fi cel mult muncitori necalificaţi. Asta înseamnă că productivitatea muncii lor va fi redusă, ceea ce înseamnă că valoarea adaugată va fi mică, societatea pierde implicit, ceea ce înseamnă că veniturile sunt mai mici, taxarea pe ele e mai mică, contribuțiile la bugetul social sunt mai mici”, arată Bogdan Voicu, sociolog la Institutul pentru Calitatea Vieţii. „Din cauza ineficienței, cei care abandonează şcoala au de fapt o contribuţie redusă la formarea bunului public, ceea ce duce la costuri suplimentare pentru sistemul de bunăstare socială. Fiind slab educaţi, de regulă asta se asociază cu îngrijire medicală sau atenţie acordată propriei fiinţe mai mică, ceea ce înseamnă costuri ale sistemului medical mult mai mari. Ajung mai des în spital decât ceilalți”, a adăugat Bogdan Voicu.

Mulţi dintre ei oamenii fără şcoală ajung în grija sistemului social, ceea ce înseamnă dificultăți de integrare școlară, inclusiv costuri suplimentare pentru asistență socială pe termen lung.

„Dacă ne întoarcem la economic, firmele au dificultăți în găsirea personalului calificat, nici companiile nu au pe cine să angajeze pentru că pierd potențiali angajați”, a mai spus Bogdan Voicu.

Gabriela Alexandrescu: „Fără 6% din PIB pentru educație rata abandonului nu se va schimba”

Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al organizaţiei Salvați Copiii România, arată că fără investiții în educație situația abandonului nu are cum să se schimbe. În lipsa investiției în educație, România are unele dintre cele mai mari rate de abandon din Europa 18% în 2014, comparativ cu 17,3% cât a fost în 2013.

„Anual mii de copii nu merg la școală sau abandonează școală din cauza lipsurilor. Fără investiții și ajutor pentru cei care nu au acces la educație din cauza lipsurilor rata abandonului școlar nu va suferi mari modificări. Noi tot timpul am militat pentru 6% din PIB pentru educație. Salvați Copiii a lansat un Manifest pentru Educație prin care cerem din nou alocarea a 6% din PIB pentru educație, așa cum cere legea. Vrem ca prin acest manifest să atragem atenția asupra evenimentului pe care noi îl organizăm anual – Festivalul Brazilor de Crăciun, prin care atragem fonduri pentru prevenirea abandonului școlar”, a spus Gabriela Alexandrescu.

În 2015, 2.560 de copii au fost ajutați de Salvați Copiii să-și continue studiile. Dintre aceștia, 480 de copii au mers la Grădinița Estivală, 1.700 de copii la Școala după Școală și 380 la programul „A Doua Șansă”.

În 2014, Salvați Copiii a strâns la Gala Festivalului Brazilor de Crăciun 280.000 de euro, bani folosiți la integrarea în programe de prevenire a abandonului şcolar şi de integrare socială a 2.000 de copii şi a famiilor acestora. În cele 14 ediții ale Festivalul Brazilor de Crăciun au fost strânse peste 3 milioane de euro, bani cu care au fost ajutaţi 23.260 de copii.
Cele mai recente date de la Eurostat arată că, în 2014, România a ocupat locul 26 din 28 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte părăsirea timpurie a sistemului de învăţământ, cu o rată anuală de abandon de 18%. Această situație a condus la una dintre cele mai mari rate de neangajare – 23 %- în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani.

Studiile arată că un an în plus la școală ar crește veniturile persoanei în cauză cu 8-9%, ar reduce riscul de a deveni șomer cu 8% și pe cel de apariție a unor probleme grave de sănătate cu 8,2 %. În prezent, veniturile unui absolvent de liceu sunt cu 25-31% mai mari decât cele ale unui absolvent de ciclu primar sau de gimnaziu. Absolvenţii de facultate câştigă cu aproape 67 % mai mult decât cei care renunţă la educaţia de nivel universitar.

SEMNEAZĂ AICI PETIŢIA PENTRU DREPTUL LA EDUCAŢIE.