Abia în 2016 vom avea o nouă clasificare naţională a universităţilor. Până atunci candidaţii vor alege „în orb” facultatea

Promisiune ratată cu tenacitate de Ministerul Educaţiei, în ultimii patru ani: refacerea ranking-ului universităţilor şi programelor oferite de instituţiile de învăţământ publice şi private din România, după standarde europene. Consecinţa cea mai importantă a acestei încremeniri în proiect: candidaţii îşi vor alege universitatea şi programul de studii „în orb”, fără să aibă o imagine obiectivă a competitivităţii învăţământului superior de la noi. Ministerul Educaţiei îndeamnă absolvenţii de liceu să îşi fundamenteze alegerea programului de studii şi a universităţii pe baza rezultatelor singurei clasificări a universităţilor, cea din 2011, care nu numai că nu mai e valabilă azi, dar a fost extrem de controversată şi contestată de către unele dintre universităţi.

„Până la realizarea unei noi clasificări a universităţilor şi a programelor de studii, rămâne în vigoare cea mai recent derulată (în cazul de faţă, cea din 2011)”, au spus oficialii Ministerului Educaţiei pentru ECONOMICA.NET.

Abia anul viitor vom avea un ranking actualizat, după rigori europene, care va reflecta fidel performanţele academice ale universităţilor din România şi programelor de studii derulate de acestea, ne-au răspuns oficialii Ministerului, după nouă luni în care am solicitat insistent această informaţie.

„În anul în curs, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice – la solicitarea expresă a Consiliului Naţional al Rectorilor – pilotează indicatorii de calitate din Metodologia de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România pentru anul 2015, aprobată prin ordinul de ministru nr. 3185 (publicat în Monitorul Oficial nr.108 din 11.02.2015). Pe baza rezultatelor acestei pilotări, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice va demara în 2016 un nou proces de evaluare a universităţilor în vederea clasificării acestora şi ierarhizării programelor de studii”, au explicat oficialii Ministerului Educaţiei în exclusivitate pentru ECONOMICA.NET.

De ce e vital pentru candidaţi să îşi fundamenteze alegerea facultăţii şi a universităţii pe baza unui ranking al programelor şi instituţiilor de învăţământ superior, actualizat şi realizat după exigenţe europene 

„Scopul final al acestor clasificări şi ierarhizări este de a oferi tinerilor o imagine exactă a învăţământului superior, nu contează ce finanţare are şi ce formă de proprietate are. Tinerii trebuie să ştie că în universitatea X există un program foarte bine cotat, cu rezultate foarte bune, dar şi că acea instituţie are un program foarte slab cotat”, a spus pentru ECONOMICA.NET Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare şi dezvoltare tehnologică, în anul 2013.

Un ranking actualizat al tuturor programelor şi universităţilor de la noi are o importantă miză economică pentru universităţi. Pe de o parte, universităţile şi programele de studii primesc locuri la licenţă, master, doctorat, funcţie de poziţia în acest clasament naţional, iar pe de altă parte, candidaţii se orientează mai curând spre universităţi din vârful clasamentului şi aleg programele de studii (licenţă/master/doctorat) cel mai bine cotate în top.

De exemplu, în 2011, în urma ranking-ului realizat de Ministerul Educaţiei şi de Asociaţia Universităţilor Europene, universităţile de prim rang, clasate în categoria universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, au primit cu 20% mai multe locuri la master şi doctorat decât în anii precedenţi, deci mai mulţi bani, în vreme ce universităţile categoria a III-a – adică cele centrate pe educaţie – au primit mai puţine locuri de master şi doar pentru programele competitive, pe cale de consecinţă – mai puţine fonduri.

Retrospectiva primei şi singurei ierarhizări după standarde europene a universităţilor şi programelor de studii de la noi

Vă amintim că singura evaluare a universităţilor din România după rigori europene s-a făcut pe baza unei metodologii stabilite de către Ministerul Educației, aprobate prin Hotărâre de Guvern. Măsurătorile efective au fost făcute de Asociaţia Universităţilor Europene, „cea mai credibilă voce la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte clasificarea universităţilor”, susţinea ministrul Daniel Funeriu când a dat publicităţii rezultatele primei ierarhizări a universităţilor de la noi.
Rezultatele primei clasificări a universităţilor din România după standarde europene au fost valabile pentru anul universitar 2011-2012.

Asociaţia Universităţilor Europene a măsurat o serie de indicatori de performanţă pentru universităţile din România, folosind informaţiile comunicate de fiecare universitate din România, relativ la intervalul de timp 2006-2010. De exemplu, pentru a măsura performanţa universităţilor în cercetare, EUA le-a întrebat câte articole au publicat în reviste indexate Thomson Reuters Web of Knowledge, în intervalul 2006-2010, câte articole indexate BDI au, relativ la aceeaşi perioadă. Mai mult, universităţile au comunicat EUA numărul de articole publicate în reviste de specialitate naţionale recunoscute de CNCS, dar şi câte cărţi şi capitole de cărţi au publicat la edituri internaţionale, între 2006-2010.

Daniel Funeriu, Ministrul Educaţiei de la acea vreme, a promis că Ministerul său va reface anual clasificarea universităţilor şi programelor de studii din România. Succesorii săi la conducerea Ministerului de resort nu au onorat acest angajament. 

Prima clasificare a universităţilor şi programelor de studii de la noi a fost contestată în instanţă de Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava şi câştigată pe fond la Curtea de Apel Suceava, pe 27 februarie 2013.
Universitatea publică din Suceava a argumentat în instanţă că Ministerul Educaţiei nu a făcut publice punctajele efective obţinute de fiecare universitate publică şi privată, după publicarea rezultatelor primei ierarhizări a universităţilor din ţara noastră, că a omis să facă publică tocmai metodologia efectivă prin care a stabilit care sunt cele mai bune universităţi şi programe de studii din România, şi că Ministerul nu a respectat nici măcar ce şi-a asumat în metodologia de clasificare a universităţilor. ECONOMICA.NET a scris pe larg şi în exclusivitate despre acest subiect aici.

Pe 9 aprilie 2014, Ministerul Educaţiei a câştigat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României procesul cu Universitatea publică din Suceava, decizia ICCJ fiind definitivă şi irevocabilă.