Meseriaşii încep cu salarii de 1.200 de lei net lunar, iar cei mai buni pot ajunge să câştige 4.500 de lei pe lună – ANALIZĂ

Companiile au primit mână liberă de la autorităţi ca începând din acest an şcolar să formeze absolvenţi de gimnaziu, inclusiv pe cei care au maximum 26 ani, în meseriile pentru care au insuficienţi angajaţi în fabricile din ţară. Guvernul a creat cadrul legal prin care vreme de trei ani absolvenţii de gimnaziu pot învăţa direct în fabrică să practice meserii căutate pe piaţa muncii. Măsurile care au fost adoptate de guvern prin Ordonanţa de urgenţă privind învăţământul dual (OUG nr. 81 din 2016) în noiembrie anul trecut sunt rezultatul consultărilor cu marile companii care au fabrici în ţară şi, în parte, răspund doleanţelor marilor angajatori de personal calificat. Adoptarea acestui act normativ este cel mai important pas făcut până acum de autorităţi pentru scăderea şomajului în rândul tinerilor cu puţină şcoală şi competenţe scăzute şi corelativ pentru reformarea învăţământului profesional din ţara noastră.

Reabilitarea diplomei de calificare într-o meserie a început în anul 2014, prin reintroducerea învăţământului profesional, cu durata de trei ani, după absolvirea gimnaziului.

Scopul reabilitării şcolii profesionale a fost încă din 2014 şi a rămas inclusiv în programul de guvernare actual scăderea şomajului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 ani şi 29 de ani, care au abandonat şcoala, nu urmează un program de formare profesională, nu muncesc şi au competenţe scăzute, prin formarea acestora în meserii cu deficit mare de personal pe piaţa muncii.

Actualul guvern promite continuarea investiţiilor în formarea tinerilor în meserii căutate pe piaţa muncii prin:

• burse profesionale în valoare de 400 lei pe lună pentru fiecare dintre tinerii care urmează învăţământul profesional.
• reînfiinţarea şcolilor de meserii, inclusiv a celor postliceale pentru formarea profesională a oamenilor domeniul turismului. În prezent avem deficit de angajaţi de 40% în următoarele meserii: bucătari ospătari, recepţioneri şi cameriste.
• lansarea unui program de susţinere în parteneriat public-privat a şcolilor profesionale şi de meserii, care va contribui la formarea tinerilor în meserii căutate pe piaţa muncii (strungar, sudor, electricieni, mecanici).

Dincolo de dezideratele autorităţilor de a conferi diplomei de calificare profesională greutatea şi prestigiul diplomei universitare, vă spunem ce-i aşteaptă acum pe tinerii care urmează şcoala profesională, dacă rămân în ţară.

ECONOMICA.NET a întrebat consultanţii Manpower care recrutează un număr semnificativ de oameni pentru posturi tehnice care sunt salariile oferite în acest moment absolvenţilor de învăţământ profesional, în ce ritm şi în ce condiţii pot creşte, dar şi câţi bani încasează spuma specialiştilor în acest moment în ţara noastră.

Primul salariu după absolvirea şcolii profesionale: 1.200 lei „în mână”.

Absolvenţii de şcoală profesională sunt căutaţi mai ales pentru poziţiile tehnice: mecanici, tehnicieni auto, sudori, operatori CNC şi alte posturi similare, predominant în producţie, a spus pentru ECONOMICA.NET Cristina Ivan, Team Lead Permanent Placement la Manpower, unul dintre jucătorii de top din piaţa de recrutare din ţara noastră.

Pentru prima angajare în poziţii tehnice în companii din zona Bucureşti-Ilfov, salariile pornesc de la 1.200 lei net, la care se adaugă bonuri de masă, iar transportul la muncă e asigurat de angajator, a adăugat Cristina Ivan.

În regiunea Sud-Vest, salariile absolvenţilor de şcoli profesionale aflaţi la prima angajare pornesc de la salariul minim pe economie (de 925 lei net lunar), sau puţin peste, cu un maximum de 10%, ajungând în general în jur de 1.000 – 1.100 lei net lunar. În cazul sudorilor şi al operatorilor CNC, care sunt mai rari pe piaţă şi implicit mai căutaţi, salariul de pornire poate urca câteva procente peste media regiunii, ne-a spus George Păunescu, managerul agenţiei din Craiova a Manpower.

Salariile oferite absolvenţilor de învăţământ profesional în regiunea Sud-Vest sunt mai mici decât în alte regiuni, precum Centru, Vest, Nord – Vest, pentru că oferta de locuri de muncă din această regiune este mai mică decât în restul ţării. Situaţia se reflectă în studiul ManpowerGroup privind „Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă”, potrivit căruia în primul trimestru din anul 2017, regiunea Sud-Vest va avea cea mai mică ofertă de muncă din toată ţară, ponderea angajatorilor din această regiune care intenţionează să facă angajări fiind semnificativ sub media naţională, dar şi sub nivelurile din alte regiuni, iar aceste intenţii de angajare se reflectă în cererea de candidaţi şi implicit în oferta salarială, ne-a explicat George Păunescu.

Salariul absolvenţilor de şcoală profesională care performează la muncă poate creşte şi la şase luni de la prima angajare.

În perioada de probă (care durează între o lună şi trei luni) angajatorii ofertează candidaţii în general cu salariul minim pentru respectiva poziţie (la limita inferioară a intervalului bugetat), deseori salariul minim pe economie, care ulterior poate creşte cu 10% – 15%, în funcţie de scorul obţinut la evaluările semestriale, o practică des întâlnită mai ales în companiile multinaţionale, ne-a mai spus George Păunescu.

Angajatorii activează schema de creştere salarială pentru absolvenţii de şcoală profesională, la cel puţin un an de muncă în companie.

Pentru noii angajaţi, schema de creştere salarială se activează după minimum un an de activitate în cadrul companiei, şi depinde primordial de performanţa angajatului funcţie de anumite criterii, dar şi de randamentul pe care l-a dat pe durata activităţii, ne-a explicat George Păunescu.

Opinie împărtăşită şi de Cristina Ivan, Team Lead Permanent Placement la Manpower, care adaugă: salariul poate creşte şi la şase luni de la prima angajare, în funcţie de criteriile de performanţă, precum: cât de repede învaţă noul angajat, cât de implicat este, dacă se dovedeşte o persoană pe care angajatorul vrea să o păstreze în echipa sa, însă procentul de creştere este în general dictat de negocierea de la angajare, în condiţiile politicilor de creştere salarială ale angajatorilor, care în genere nu prevăd salturi considerabile de la an la an.

Cum arată viitorul absolventului de şcoală profesională în România

În primul an de muncă, absolvenţii de şcoală profesională sunt consideraţi ucenici, învaţă şi practică ce au făcut la şcoală. Creşteri salariale (care sunt relativ mici) apar dacă tinerii dau dovadă de implicare şi determinare la locul de muncă, iar angajatorul vrea să continue colaborarea cu ei. În primii trei ani de la prima angajare, absolvenţii de şcoală profesională sunt consideraţi specialişti juniori şi pot beneficia din nou de măriri salariale, dacă îndeplinesc toate criteriile de performanţă şi se dovedesc angajaţi valoroşi pentru companie. Procentul depinde de politica fiecărei companii în parte. După trei ani de muncă sunt consideraţi specialişti, au parte de alte creşteri salariale. După cinci ani pot beneficia de cursuri, specializări, avem iarăşi o majorare salarială, pot continua specializarea pe anumite segmente, se pun la curent cu noile tehnologii, pot accesa mai uşor diferite traininguri şi în străinătate, nu doar în România, negocieri salariale, în funcţie de rezultatele obţinute, ne-a explicat Cristina Ivan, Team Lead Permanent Placement la Manpower.

După cel puţin 10 ani de muncă în domeniu, cei mai buni specialişti pot ajunge la venituri nete de 4.500 lei lunar. În general, în acest venit intră şi plata orelor suplimentare, şi bonusurile. 

Absolvenţii de şcoli profesionale pot ajunge să câştige până la 4.500 lei net pe lună, însă trebuie să aibă minimum 10 ani de experienţă în domeniu. Nu se poate vorbi despre toate segmentele dintr-un anumit domeniu (spre exemplu, în hoteluri şi restaurante, vorbim doar despre bucătari, în domeniul auto – în general de tehnicieni, care pot ajunge după cel puţin 10 ani de muncă în domeniu la salarii de până la 4.500 lei net lunar), iar acest nivel este atins doar de cei mai buni din domeniu, în general în combinaţie cu bonusuri şi ore suplimentare, ne-a spus Cristina Ivan.

În zona Sud-Vest de exemplu, salariile pot ajunge până la maximum 3.000 – 3.500 lei net, pentru o meserie de nişă (de exemplu, technician injecţie mase plastice, matriţer), pentru angajaţi super specializaţi, cu minimum 10 ani experienţă, însă vorbim despre cazuri destul de rare, ne-a explicat George Păunescu, managerul agenţiei Manpower din Craiova.

Salariaţii care îşi îndeplinesc indicatorii de performanţă, sunt pregătiţi, au experienţă medie, dar nu excelează peste normă ajung să câştige până la 3.000 lei – 3.500 lei net lunar, adaugă Cristina Ivan.

Aşteptările tinerilor care urmează şcoala profesională: vor salarii de 1.500 lei la primul loc de muncă; o treime dintre ei ar vrea să urmeze şi o facultate.

În general, tinerii vor să primească de la început 1.500 lei net lunar, în timp ce angajatorii le oferă 1.200 lei net, în condiţiile în care angajatorul trebuie să pregătească, să formeze noii angajaţi, pentru a putea aduce beneficii firmei, şi ia în calcul aceste costuri în formularea ofertei salariale, ne-a spus Cristina Ivan.

Pe de o parte, nu sunt diferenţe foarte mari între aşteptările absolvenţilor de şcoli profesionale şi cele ale angajatorilor. Candidaţii pot avea aşteptări salariale cu 10% mai mari decât oferta angajatorilor, nu au pretenţii exagerate. Pe de altă parte, angajatorii din Sud-Vest apelează foarte rar la această variantă de începători în profesie, de obicei vor oameni cu experiență în domeniu, de aceea şi aşteptările tinerilor nu sunt mari, a adăugat George Păunescu.

În ceea ce priveşte aspiraţiile tinerilor care urmează şcoala profesională, un studiu reprezentativ din punct de vedere statistic la nivel naţional şi realizat de agenţia Exact Cercetare şi Consultanţă şi de OMV Petrom în perioada august – septembrie 2015 semnalează că o treime dintre ei vor să urmeze şi o facultate.

Tinerii care absolvă învăţământul profesional nu ştiu să aplice ce au învăţat la şcoală, spun majoritatea angajatorilor din ţară – studiu.

Peste 65% dintre angajatorii din România spun că nivelul pregătirii practice a absolvenţilor din şcoala profesională de la noi este slab şi extrem de slab, arată studiul menţionat mai sus.

Şase din zece companii intervievate de OMV Petrom spun că recurg la personal necalificat ca să-şi acopere deficitul de meseriaşi.

70% dintre managerii de resurse umane din companiile din ţară spun că învăţământul profesional este neadaptat cerinţelor pieţei, iar şase din zece companii intervievate în cadrul studiului apelează la forţă de muncă necalificată pentru a acoperi deficitul de personal. Printre principalele dificultăţi întâmpinate la recrutarea meseriaşilor sunt lipsa calificării cerute de angajator, neseriozitatea candidaţilor şi lipsa experienţei, potrivit studiului citat.

Mentalităţile se schimbă greu. Meseria nu are încă prestigiu în percepţia multor români.

Pe de altă parte, conform studiului antemenţionat, doar 2 din 10 români respectă meseriile şi meseriaşii, iar 60% dintre meseriaşi nu ar recomanda meseria proprie unei persoane dragi. O treime dintre meseriaşii în devenire aspiră la statutul de manager şi la studii superioare, în timp ce 8 din 10 meseriaşi intervievaţi susţin că au fost formaţi în afara şcolii profesionale – prin experienţă directă, în câmpul muncii, prin îndrumarea primită de la alţi meseriaşi, care le-au fost mentori, sau de la colegi de la care au ‘furat’ meserie.

Studiul, realizat de OMV Petrom, face parte din programul România Meseriaşă, iar eşantionul pe care a fost făcut a fost format din 204 companii care angajează meseriaşi, 214 meseriaşi şi 100 de elevi din învăţământul profesional, peste 1.300 de persoane cu vârste cuprinse între 18-55 de ani, din urban şi rural. Rezultatele studiului sunt reprezentative din punct de vedere statistic la nivel naţional. Studiul a fost realizat în perioada august – septembrie 2015, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).

Şi guvernul recunoaşte că mai are de lucrat la „marketingul programelor de formare profesională”

Formarea profesională iniţială (oferită prin intermediul şcolilor profesionale) nu este suficient de atractivă pentru elevi, iar formarea profesională continuă nu este motivantă pentru adulţi; deşi în ultima perioadă au fost întreprinse o serie de acţiuni de promovare a formării profesionale, sunt necesare măsuri susţinute de marketing care să conducă la conştientizarea beneficiilor formării profesionale iniţiale şi continue, atrag atenţia autorii strategiei de educaţie profesională pentru anii 2016-2020.

În acest moment, nu avem un număr critic de tineri care urmează şcoala profesională ca să se angajeze în străinătate

Cristina Ivan ne-a spus că, din experienţa sa de recrutare, nu putem vorbi de un număr semnificativ de tineri care absolvă şcoala profesională pentru că vor să se angajeze în străinătate, nefiind dispuşi să accepte nicio ofertă de angajare din România, sub nivelul salarial ofertat de angajatorii din străinătate. „Candidaţii ştiu care este salariul în România, dar ştiu şi că ar trebui să înveţe să facă o meserie concretă, la un loc de muncă, nu pot emite pretenţii doar cu câteva noţiuni teoretice acumulate la şcoală şi trei luni de practică. Experienţa de un an într-un loc de muncă te formează, te învaţă să fii responsabil, te ajută să înţelegi că nu poţi pretinde mai mulţi bani în contextul în care nu ai abilităţile necesare”, a conchis Cristina Ivan.

Opinie împărtăşită şi de George Păunescu, managerul agenţiei Manpower din Craiova. Acesta adaugă: Chiar şi cei care se întorc din străinătate sunt conştienţi că nu vor primi aceiaşi bani în momentul în care revin pe piaţa forţei de muncă din România şi se interesează din timp de nivelul salarial existent pe piaţa românească.

Trei momente decisive în reformarea învăţământului profesional din România

Anul 2014 – momentul T zero al reabilitării şcolilor profesionale

În anul 2014, Guvernul a început reformarea învăţământului profesional din România, după cinci ani în care consecinţele lichidării şcolilor de arte şi meserii au fost suficient de dramatice încât să nu mai poată fi nici ignorate, nici puse la îndoială de autorităţi.
Primul pas în scopul reabilitării învăţământului profesional a fost făcut în anul şcolar 2014 – 2015, prin reintroducerea învăţământului profesional cu durata de trei ani, după finalizarea clasei a VIII-a. Acest tip de formare include o componentă semnificativă de pregătire practică, realizată în atelierele şcolii şi în cadrul companiilor.

Vă amintim că în februarie 2009, Ecaterina Andronescu, ministru al Educaţiei la acea vreme, a decis lichidarea şcolilor de arte şi meserii. Andronescu a fost şi cea care a avut iniţiativa introducerii şcolilor de arte şi meserii în mandatul 2000-2003.

Consecinţele lichidării şcolilor de arte şi meserii

Ratele de cuprindere în şcolile profesionale s-au prăbuşit la 1,8% în 2011, de la 15,8% în 2009, ca urmare a intrării în lichidare a şcolilor de arte şi meserii. Începând cu anul şcolar 2012-2013, valorile acestui indicator cresc, iar valoarea sa ajunge la aproape 8% în anul 2014-2015, anul reînfiinţării învăţământului profesional după finalizarea învăţământului gimnazial, se arată în strategia naţională de educaţie profesională pentru perioada 2016-2020.

Rata abandonului şcolar a crescut odată cu lichidarea şcolilor de arte şi meserii, iar după reînfiinţarea învăţământului profesional în 2014, abandonul şcolar a început să scadă, spun experţii Ministerului Educaţiei în strategia antemenţionată.

Aprilie 2016, al doilea moment semnificativ în reabilitarea învăţământului profesional: autorităţile au stabilit ţintele pe care trebuie să le atingem până în 2020.

În aprilie 2016, guvernul a adoptat strategia de educaţie profesională pentru perioada 2016-2020 prin care îşi propune:

• creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la 60% în 2020, de la sub 50% în 2014;
• creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinşi în educaţie şi formare, care au absolvit şcoala profesională, liceul sau şcoli postliceale, la 63% până în 2020, de la 57,2% în 2014;
• scăderea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014;
• creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic care au promovat examenul de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45 % în 2014.

Prin această strategie, autorităţile şi-au mai asumat că vor face periodic studii prin care vor anticipa care sunt calificările şi competenţele căutate pe piaţa muncii, vor elabora studii de impact privind educaţia şi formarea profesională, şi că vor monitoriza inserţia socio-profesională a absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic, mai ales în calificările care pentru care avem insuficienţi angajaţi pe piaţa muncii.

16 noiembrie 2016 a fost o zi decisivă pentru viitorul absolvenţilor de şcoli profesionale. Autorităţile dau mână liberă, dar şi facilităţi fiscale marilor companii să formeze tinerii în meseriile de care ele au nevoie.

După consultări intense cu marii angajatori din ţară, guvernul a adoptat pe 16 noiembrie anul trecut o ordonanţă de urgenţă prin care oferă mână liberă companiilor, dar şi o serie de facilităţi fiscale, ca începând cu anul şcolar 2017-2018 să formeze absolvenţii de gimnaziu, inclusiv pe cei care au maximum 26 de ani, în meseriile de care au nevoie în fabricile din ţară.

Este vorba despre Ordonanţa de urgenţă nr. 81 din 2016 prin care implementează conceptul de învăţământ profesional dual în anul şcolar 2017-2018.

Învăţământul dual combină educaţia şi formarea profesională teoretică într-o unitate de învăţamânt cu învăţarea meseriei într-o companie, cu accent pe pregătirea practică a tinerilor.

Posibilitatea de organizare a învăţământului profesional în sistem dual, după învăţământul obligatoriu (începând cu vârsta de 16 ani) a fost introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2014. Marile companii nu au agreat ce le pregătise statul prin această ordonanţă, pentru că le obliga să încheie contracte de muncă tinerilor pe care-i învaţă meserie; în special multinaţionalele nu au vrut să le încheie contracte de muncă, din cauza contribuţiilor pe care ar trebui să le plătească pentru salariile plătite cursanţilor, se motivează în Ordonanţa de urgenţă nr. 81 din 2016.

Ca să facă opţiunea învăţământului dual atractivă pentru marile companii, guvernul le-a ascultat doleanţele şi a schimbat legea: companiile nu vor mai încheia contracte de muncă tinerilor pe care-i învaţă meserie, ci contracte de pregătire practică, ce le exonerează de costuri suplimentare, precum contribuţii şi taxe pe salarii. Mai mult, companiile au dreptul la facilităţi fiscale, dacă pun în practică programe de formare profesională a elevilor.

Învăţământul dual, reglementat prin Ordonanţa de urgenţă care a fost adoptată în 16 noiembrie 2016:

• este organizat la iniţiativa companiilor, în calitate de potenţiali angajatori ai tinerilor pe care vor să-i înveţe o meserie;
• se face pe baza unui contract de parteneriat între operatorul economic şi unitatea de învăţământ, şi a unui contract individual de pregătire practică, încheiat între operatorul economic, unitatea de învăţământ şi persoana care se formează.
• companiile asigură pregătirea practică a elevilor, burse şi alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor;
• companiile care încheie contract de parteneriat cu unităţile de învăţământ profesional pot beneficia de facilităţi la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale.
• absolvenţii învăţământului profesional pot continua studiile în învăţământul liceal.
• durează trei ani în care absolvenţii de gimnaziu vor dobândi cunoştinţe, deprinderi, competenţe care le vor permite ocuparea unui loc de muncă.
• se poate organiza şi în unităţi de învăţământ particulare, în baza unui contract de parteneriat care se încheie între una sau mai multe companii sau asociaţie/consorţiu de operatori economici şi unitatea de învăţământ.

Datorită Ordonanţei de Urgenţă adoptate în 16 noiembrie 2016, din acest an şcolar (2017-2018), pot participa la programe de pregătire profesională de tip dual, prin unităţile de învăţământ de stat, în mod gratuit, şi persoanele în vârstă de maximum 26 de ani, absolvente ale învăţământului obligatoriu, care au întrerupt studiile. Astfel, aceste persoane pot obţine o calificare profesională care le va creşte şansele de angajare.

Aceste schimbări sunt rezultatul consultărilor între autorităţi şi marile companii interesate în dezvoltarea învăţământului dual, dar şi ambasadele Austriei, Germaniei, Spaniei, Olandei, Elveţiei, Camera de Comerţ a României, Camerele de Comerţ româno-germană şi româno-franceză, dar şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României.

Implementarea învăţământului dual în această formulă va conduce la scăderea abandonului şcolar şi şomajului în rândul absolvenţilor de gimnaziu, speră autorităţile.