Absorbţia fondurilor UE a crescut de la 3,7% la 9,7% într-un an. Obiectivul de 20% rămâne departe

Contextul înfiinţării MAEur

Ministerul Afacerilor Europene a fost înfiinţat în septembrie 2011, dorindu-se o soluţie pentru coordonarea absorbţiei fondurilor europene, în contextul în care la patru ani de la aderarea României la UE ţara reuşise să atragă rambursări de fonduri structurale şi de coeziune în proporţie de 2% din totalul de aproape 20 de miliarde de euro alocaţi României în programele de fonduri structurale şi de coeziune, scrie Agerpres.

„Profit de ocazie să subliniez că CE rămâne foarte îngrijorată cu privire la rata foarte scăzută a absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune în România, care a atins doar 3%, o îmbunătăţire firavă faţă de cei 2% indicaţi în precedenta mea scrisoare”, îi scria în iunie 2011 preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, premierului român de la acea vreme Emil Boc.

În 13 septembrie 2011, consilierul prezidenţial pentru afaceri europene Leonard Orban, fost comisar european pentru multilingvism, a primit acordul coaliţiei de guvernare din acel moment (PDL – UDMR – UNPR – minorităţi) pentru a prelua viitorul Minister al Afacerilor Europene, care avea să includă două structuri guvernamentale de la acea vreme: Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) şi Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS).

Pe 20 septembrie 2011, Parlamentul a aprobat înfiinţarea MAEur, cu Leonard Orban ministru. El avea să rămână în funcţie în trei guverne succesive: Boc, Ungureanu (PDL – UDMR – UNPR – minorităţi) şi Ponta (USL).

Încă de la înfiinţare, MAEur a preluat un sistem al absorbţiei fondurilor europene marcat de întreruperea rambursărilor de la Comisia Europeană.

În 11 iunie 2011, Comisia Europeană a întrerupt rambursările pentru axa prioritară 2 din Programul Operaţional Regional, ca urmare a unor nereguli la achiziţiile publice efectuate de autorităţile contractante (în special autorităţi locale). În iulie 2011, Guvernul a decis să îşi suspende transmiterea declaraţiilor de cheltuieli spre rambursare către Comisia Europeană pentru toate programele operaţionale pe fonduri structurale, până la clarificarea suspiciunilor de nereguli în domeniul achiziţiilor publice.

Întreruperi şi suspendări de programe europene

Nou-înfiinţatul MAEur a transmis, pe 31 octombrie 2011, la Comisia Europeană informaţiile referitoare la îndeplinirea condiţiilor pentru reluarea rambursărilor de plăţi de la CE pentru proiectele finanţate din instrumentele structurale. Datele susţineau remedierea de către partea română a problemelor identificate de auditorii Comisiei Europene în sistemul de achiziţii publice, precum şi reverificarea achiziţiilor publice din proiectele deja derulate.

Pe 15 decembrie 2011, Comisia Europeană a reluat rambursările de fonduri pentru Programul Operaţional Regional (POR), axa prioritară 2, „Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale”. Pe 22 decembrie 2011, a fost reluat procesul de transmitere la Comisia Europeană pentru rambursare a declaraţiilor de cheltuieli pentru toate programele finanţate din fonduri structurale şi de coeziune. Reluarea s-a făcut cu condiţia aplicării unor corecţii financiare preventive, precum şi a îndeplinirii unor măsuri de îmbunătăţire a sistemului de gestionare a fondurilor.

S-a convenit ca, după primul semestru al anului 2012, Comisia Europeană să efectueze un audit pentru a constata dacă deficienţele au fost remediate. În funcţie de rezultatul auditului, Comisia urma să decidă continuarea rambursărilor sau întreruperea/ suspendarea plăţilor.

Între timp, Comisia Europeană a decis în luna februarie 2012 întreruperea rambursărilor europene în cadrul POSDRU pentru România.

Pe 16 februarie 2012, directorul general al Autorităţii de Management de la Ministerul Muncii de atunci, Carmen Ionel, a demisionat din funcţie, după ce o serie de controale au constatat management defectuos la instituţie.

La data de 3 aprilie 2012, Comisia Europeană a informat Guvernul că se vor relua rambursările de bani europeni în POSDRU, însă cu aplicarea unor corecţii financiare preventive de 10%.

La sfârşitul lunii mai 2012 însă, Comisia Europeană avea să declanşeze procedura de pre-suspendare a POSDRU, ca urmare a neregulilor majore constatate pentru proiectele derulate în perioada 2007 – octombrie 2011.

De la 1 iulie 2012, ca urmare a unor nereguli în sistem, România a fost nevoită să îşi sisteze transmiterea de cereri de rambursare de bani comunitari de la Comisia Europeană în patru programe operaţionale: Programul Operaţional Regional de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Programul Operaţional Sectorial de Mediu de la Ministerul Mediului, POS Transport de la Ministerul Transporturilor şi POS Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE).

În urma misiunilor de audit, pe 25 octombrie 2012, Comisia Europeană a notificat autorităţilor române decizia sa de pre-suspendare integrală a Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) şi pre-suspendare parţială a Programului Operaţional Sectorial Transport (POS T) şi a Programului Operaţional Regional (POR).

Pe 28 noiembrie 2012, Comisia Europeană a anunţat deblocarea rambursărilor UE pentru POS Mediu, cu corecţii financiare de 10%.

La 3 decembrie, premierul Victor Ponta a anunţat şi deblocarea rambursărilor europene pentru POSDRU, decisă de Comisia Europeană.

În cursul lunii decembrie, autorităţile române aşteaptă reluarea rambursărilor şi în cadrul POR.

Rata absorbţiei fondurilor UE. Situaţia actuală

La preluarea MAEur, ministrul Leonard Orban şi-a fixat ca obiectiv creşterea ratei reale de absorbţie a fondurilor de coeziune de la 3,7%, reprezentând 716 milioane de euro, în septembrie 2011, la 20%, adică un volum nominal de rambursare de 3,8 miliarde de euro, până la finalul anului 2012.

La un an de la înfiinţarea MAEur, rambursările de bani europeni au ajuns la 9,7%, adică 1,86287 miliarde de euro, potrivit situaţiei de la 30 septembrie 2012.

Conform celei mai recente centralizări publicate de MAEur, la 30 noiembrie 2012, România a atins o rată de rambursări de la Comisia Europeană de 9,72%, adică 1,86706 miliarde de euro.

Declaraţiile de cheltuieli se ridică la valoarea de 2,05342 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 10,69% din fondurile structurale şi de coeziune alocate României pentru perioada 2007 – 2013.

După reluarea rambursărilor europene în POS Mediu, România a transmis la Comisia Europeană noi cereri de rambursare de 130 de milioane de euro în acest program.

De asemenea, cereri de rambursare de alte „câteva sute de milioane de euro” urmează să fie transmise la Bruxelles pe final de an, în POSDRU şi POR, program aşteptat să se deblocheze în decembrie, potrivit unor surse oficiale.

Dacă Bruxellesul ar face plăţile anul acesta, rata de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune, în termeni de rambursări, ar ajunge la 15 – 16%, conform surselor menţionate. Prin urmare, nu s-ar reuşi atingerea obiectivului de 20% fixat de Orban la începutul mandatului său de ministru.

De altfel, pe 12 noiembrie, Leonard Orban declara că se aşteaptă ca rata absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune să ajungă la minimum 15% la sfârşitul anului 2012, în măsura reluării plăţilor de la Comisia Europeană la o parte dintre programele pentru care s-au întrerupt rambursările.

„Eu mă aştept ca în această situaţie rata de absorbţie să ajungă până la un minimum 15% până la sfârşitul acestui an, dar depindem de deciziile privind diferitele programe operaţionale”, a susţinut Orban, pe 12 noiembrie.

Pe lângă cei 9,72% rambursări de la CE, România a primit încă aproximativ 11% din alocarea disponibilă din fonduri structurale şi de coeziune.

Cele 11 puncte procentuale, care se adaugă astfel procentului de 9,72%, reprezintă avansul acordat României de Comisia Europeană în perioada 2007 – 2009, pentru întregul exerciţiu financiar 2007 – 2013.

Astfel, se poate spune că în România au intrat peste 20% din fondurile structurale şi de coeziune alocate ţării, însă din avansul de 11 puncte procentuale Comisia Europeană va retrage banii aferenţi sumei care nu a fost absorbită prin rambursări europene, rezultate din cheltuieli certificate în programe UE, până la finalul anului 2015.

Topul absorbţiei fondurilor structurale

Singura autoritate de management aflată în directa subordine a MAEur, AM POS Asistenţă Tehnică, se situează pe locul al treilea în clasamentul ratei de absorbţie a banilor europeni, în termeni de rambursări de la Comisie.

POS AT a ajuns la o rată de absorbţie a fondurilor UE de 15,8% din totalul alocat pe acest program, conform datelor de la 30 noiembrie 2012. În termeni nominali, pe Asistenţă Tehnică, România a atras astfel 28,08 milioane de euro.

În topul ratelor de rambursare de la CE se află Programul Operaţional Regional, gestionat de Autoritatea de Management de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu 21,1%, adică 786,26 milioane euro.

Pe locul al doilea este Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA), de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu 18,62% (38,74 milioane de euro).

Pe locul al patrulea este POS Dezvoltarea Resurselor Umane, de la Ministerul Muncii, cu 7,73% (268,84 milioane de euro), pe locul al cincilea – POS Creşterea Competitivităţii Economice, de la Ministerul Economiei, cu 6,77% (172,91 milioane euro), iar pe locul al şaselea se află POS Transport, de la Ministerul Transporturilor, cu 6,46% (295,18 milioane euro).

Cea mai slabă rată de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune este înregistrată la POS Mediu, de la Ministerul Mediului, 6,14% (277,05 milioane euro).

Corecţiile financiare – o situaţie de actualitate

În privinţa corecţiilor financiare acceptate de România, în urma neregulilor constatate în proiectele pe fonduri europene, pe 27 noiembrie 2012, Guvernul, printr-o hotărâre, a acceptat corecţii financiare de 10%, adică aproape 15 milioane de euro pentru POR, pe axele prioritare 1, 3 şi 5.

Tot 10% sunt corecţiile şi la POS Mediu, adică 10 milioane de euro. În ambele cazuri, este vorba de corecţii aplicate din cauza unor nereguli constatate la achiziţii publice din proiecte europene cu proceduri lansate înainte de 1 octombrie 2011.

La POSDRU, printr-un memorandum guvernamental din 27 noiembrie, se prevăd corecţiile de 25%, adică peste 198 de milioane de euro estimativ.

De asemenea, la POS Transport, corecţiile financiare solicitate de Comisia Europeană sunt de 20%. Corecţiile din POS Transport se vor deduce definitiv din declaraţiile de cheltuieli care se transmit Comisiei Europene, pentru perioada 2007 – 2013, aferente contractelor de achiziţie publică finanţate din Axa Prioritară 1, unde beneficiari sunt Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) şi CFR S.A., precum şi din Axele Prioritare 2 şi 3 – unde beneficiar este CFR SA.

Autorităţile române susţin că banii din corecţiile financiare nu sunt pierduţi definitiv de România, ei putând fi folosiţi pentru alte proiecte europene.

Gestionarea procedurilor de infringement – nicio condamnare la CJUE

În ceea ce priveşte celălalt domeniu principal de activitate al MAEur, gestionarea procedurilor de infringement declanşate de Comisia Europeană, România ocupă locul al 19-lea în clasamentul celor 27 de state UE, din punctul de vedere al procedurilor de sancţionare declanşate împotriva sa de executivul european.

Potrivit unui comunicat al Comisiei din 30 noiembrie 2012, România avea 47 de dosare în derulare. Nicio condamnare nu a suferit până acum România la CJUE.

„Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu a pronunţat împotriva României nicio hotărâre de condamnare pentru neîndeplinirea obligaţiilor care îi revin în baza Tratatului UE. De asemenea, pe rolul CJUE nu se află nicio acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor declanşată împotriva României”, a informat MAEur, în septembrie 2012.

Pe 27 septembrie 2012, Comisia Europeană a decis clasarea a 13 acţiuni declanşate împotriva României în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor care îi revin în baza Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene.