ACA: Mierea românească lipseşte din hypermarketuri din cauza discounturilor mari cerute de retaileri

„Dacă vă duceţi în magazine şi luaţi aproape toate borcanele şi firmele, puţine găsiţi să nu aibă amestec. În momentul în care noi venim doar cu miere românească, care nu este amestecată cu altceva, hipermarketurile nu ne vor primi, pentru că ne cer discounturi extraordinar de mari, care nu sunt concurenţiale. Ele ajung chiar şi la 45-50%”, a declarat Răzvan Coman, directorul Complexului Apicol „Veceslav Harnaj”, la Târgul Naţional al Mierii.

El susţine că este imposibil ca mierea pe care o vând unele magazine să coste numai 9 lei kilogramul, în condiţiile în care preţul en-gros este de 8,5 lei, şi explică întreg procesul până când ajunge mierea pe raft.

„Un borcan de 900 de mililitri înseamnă un kilogram de miere. Imaginaţi-vă că preţul unui kilogram de miere la en-gros este de 8,5 lei. Găsiţi acum în magazine, de vreun an de zile încoace, la 9 lei. Cum poate fi aceea miere? Imaginaţi-vă că avem transport de probe, pentru a le face analizele să vedem dacă sunt bune. După aceea, analizele interne, uzinale, analize efectuate la un laborator acreditat. Mergem mai departe, în România nu există laboratoare care să ne facă analize pe organisme modificate genetic, pe o gamă întreagă de pesticide, ca să nu mai vorbesc de neonicotinoide. După toate acestea, mierea fiind bună, intră în procesul de achiziţie şi se filtrează pentru a scoate din ea diverse impurităţi, aripi, picioruşe de albină, ceară, etc…. Urmează îmbutelierea, etichetarea, transportul către distribuitor şi distribuitorul. În aceste condiţii, cum puteţi dvs. să-mi puneţi un borcan de 900 de mililitri cu miere, pe care l-am achiziţionat cu 8,5 lei, să-l puneţi pe raft cu 9 lei?”, întreabă retoric Răzvan Coman.

Răspunsul vine însă tot de la şeful Combinatului Apicol: „Iau kilogramul de miere, mai iau încă cinci kilograme de miere din China, care vine la jumătate de preţ, chiar şi mai jos, le amestec, în proporţie 10-20% miere din România, iar restul din China şi astfel pot pune la raft cu 9 lei”.

În opinia reprezentanţilor ACA, singura soluţie pentru rezolvarea acestor probleme este ca legislaţia să nu mai permită amestecul, cupajarea. „Important este să nu se mai amestece miere. Să se spună: asta e miere din România, asta din China şi să lăsăm consumatorul să aleagă, dacă vrea acel produs, indiferent de unde o veni. Din păcate consumatorul se uită la preţ, nu ştie dacă e sau nu miere”, a adăugat preşedintele ACA, Ioan Fetea.

În deschiderea Târgului Naţional al Mierii, Fetea i-a îndemnat pe consumatorii români să cumpere miere direct de la apicultori sau direct de la magazinele asociaţiei, pentru că „noi nu facem niciun fel de cupajare”.

„Vreau să informez apicultorii şi consumatorii că există în dezbatere în Parlamentul României Legea apiculturii, în care am solicitat să nu se mai facă această cupajare, dar nu e posibil, pentru că directiva europeană permite acest lucru. Am solicitat însă obligativitatea de a trece pe etichetă ţara de provenienţă a mierii şi procentul de amestec, astfel încât consumatorul să aleagă el ceea ce doreşte să consume”, a precizat Fetea.

El a subliniat că numai prin analize specializate se poate cunoaşte cu exactitate dacă mierea de pe rafturile magazinelor este curată, iar orice alte verificări empirice nu pot confirma valoarea nutritivă şi calitatea mierii.

Potrivit preşedintelui ACA, producţia totală de miere din acest este an se ridică la 17.000 – 18.000 de tone, fiind uşor mai bună decât cea a anului trecut, iar mierea de salcâm este cea care a salvat sectorul în 2018.

În ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 500-600 de grame pe locuitor pe an, însă de 3-4 ori mai mic comparativ cu 1,5 kilograme de miere consumate în Olanda şi Belgia sau cele două kilograme în Germania şi chiar trei kilograme în ţările nordice.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, având un efectiv de 900.000 de familii de albine.