Potrivit asociaţiei, aceste cifre ar putea marca începutul unei perioade mai lungi de scădere a încasărilor din acciza la alcool, iar Guvernul trebuie să aplice un cadru juridic care să restabilească echilibrul între nevoile industriei şi necesitatea de a creşte veniturile bugetare, scrie Agerpres.
Spirits România reaminteşte că majorarea taxelor nu poate reprezenta unica soluţie pentru obţinerea de venituri suplimentare la buget, mai ales în condiţiile în care costurile cu materiile prime şi producţia au crescut cu până la 80%, punând presiune suplimentară pe producătorii locali.
Costurile tot mai mari, coroborate cu o taxare excesivă, vor conduce la scăderea vânzărilor, micşorarea încasărilor la buget din TVA şi impozit pe profit, cu posibile reduceri de personal în industrie. Efectele negative se vor resimţi, atât la nivel economic, cât şi social, în condiţiile în care este de aşteptat ca noi majorări de taxe să ducă şi la o creştere a consumului de băuturi alcoolice contrafăcute, cu efecte foarte grave pentru sănătatea consumatorilor.
„Ne preocupă informaţiile potrivit cărora Guvernul plănuieşte noi majorări de taxe pentru industria alcoolului şi băuturilor spirtoase, cu atât mai mult cu cât accizele în acest sector au crescut deja de 3 ori în ultimul an şi jumătate (de două ori în 2022 şi încă o dată la începutul lui 2023). Industria a transmis deja Guvernului disponibilitatea de a dialoga pentru găsirea unor soluţii corecte şi eficiente pentru toate părţile. Pe termen mediu şi lung, o nouă majorare a accizei nu va duce la încasări bugetare mai mari, deoarece un preţ mai mare va genera o scădere a vânzărilor şi implicit a sumelor de plată la bugetul de stat. De asemenea, nivelul cifrelor de afaceri şi implicit al impozitelor şi sumelor provenite din TVA vor fi mai mici”, a declarat Florin Rădulescu, preşedintele Spirits România.
Asociaţia reaminteşte că, în trecut, au mai existat situaţii în care majorările excesive de taxe au avut efectul invers celui scontat. De exemplu, majorarea cu 42% a accizei în 2013 a determinat în intervalul 2013-2014 o scădere a pieţei fiscalizate a băuturilor spirtoase de 30%. În schimb, reducerea cu 30% a accizei în 2016 a avut ca rezultat în perioada 2016-2021 scăderea pieţei nefiscalizate cu aproximativ 25% şi dublarea veniturilor colectate la bugetul de stat, care au înregistrat 850,20 milioane lei în 2021 pentru piaţa băuturilor spirtoase.
Aportul industriei de băuturi spirtoase la bugetul de stat este semnificativ, crescând constant în ultimii ani. În anul 2022, contribuţia industriei de băuturi spirtoase la bugetul de stat din acciza la alcool etilic a fost de peste 869,37 milioane lei, conform datelor ANAF.
În acest moment, în România valoarea accizelor este mai mare decât în statele vecine şi peste valorile practicate în unele tari dezvoltate din Uniunea Europeană, deşi veniturile consumatorilor sunt mai mici.
Spirits România este o asociaţie patronală care reuneşte principalii producători şi importatori de băuturi spirtoase din România. Spirits Romania a fost înfiinţată în 2013 cu scopul de a contribui la crearea unui cadru fiscal şi legislativ funcţional, propice dezvoltării industriei locale de băuturi spirtoase, precum şi din dorinţa companiilor membre de a se implica în crearea unor programe comune de educare a consumatorilor cu privire la consumul responsabil de alcool. Companiile membre asigură peste 1.500 de locuri de munca directe şi 185.000 indirecte. Membrii Spirits Romania exportă băuturi spirtoase de înaltă calitate de toate tipurile în peste 30 de ţari, din Europa, Asia şi America.
Asociaţia reprezintă principalele companii producătoare şi importatoare de băuturi spirtoase din România: BDG, Brown-Forman, Diageo, Pernod Ricard Romania, Prodal, Prodvinalco, PPD.