„A fost o metaforă. Dacă vedeţi declaraţia Curţii de Conturi de câteva zile, 40% din PIB, adică 60 de miliarde de euro sunt evaziune. O parte din bani probabil a ajuns în afara ţării. Exact aşa se spunea şi în 2010 la care m-am referit eu”, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, în exclusivitate pentru MEDIAFAX.
Precizările vin după ce Achim Irimescu a declarat, într-un interviu acordat Ziarului Financiar, că „Eu (în Vest – n.red.), când fac o afacere cu statul şi câştig, să zic, un milion de euro, eu banii ăia nu-i duc într-o ţară străină, să-mi iau casă sau să-i pun în cont, ci îi păstrez în Belgia (destinaţie generică – n.red.) şi fac o afacere, o firmă, o făbricuţă, şi dau şi la amărâtul ăla să mănânce o pâine. Voi scoateţi banii din ţară, şi – îmi spunea el (un interlocutor care i-a relatat povestea – n.red.) – s-au scos în ultimii 5 ani de guvernare, de pe vremea lui Băsescu – că aşa era atunci, nu că ar fi alţii mai procopsiţi ca alţii. Nu! Toţi sunt români, toate partidele, să fim clari. S-au scos 35 de miliarde (de euro) din România, îmi spuneau băieţii, confidenţial; din România, cu camionul, s-au dus în Elveţia.”
Traian Băsescu a reacţionat imediat şi i-a cerut ministrului Agriculturii să probeze afirmaţiile. „Dacă Irimescu ştie, înseamnă că are şi elemente să probeze. Dacă nu, este un delator ordinar şi trebuie arestat imediat. Un derbedeu ca ăsta. Dacă are cumva dreptate, înseamnă că serviciile de contrainformaţii, deci SRI, au fost părtaşe cu ei. Nu era posibil un asemenea transfer de bani, fără să-şi dea seama structurile de contrainformaţii româneşti. Ori unul, ori altul trebuie arestat imediat”, a spus fostul preşedinte Traian Băsescu.
Ulterior, Achim Irimescu a revenit asupra declaraţiilor referitoare la transferul a 35 miliarde de euro în afara ţării şi a afirmat pentru MEDIAFAX că „desigur nu are legătură cu domnul Băsescu”.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a precizat sâmbătă că declaraţiile ministrului Agriculturii sunt interpretări personale bazate pe informaţii de presă şi ale Curţii de Conturi, „e drept, neclare şi confuze”.