Marţi, 22 septembrie, ora 9.00 dimineaţa, este ziua în care se depun ofertele pentru furnizarea a 51 de trenuri de metrou pentru Metrorex. Este cel mai mare contract de achiziţie din ultimii ani, având o valoare maximă de 345 de milioane de euro, pe 7 ani. Banii provind din fonduri europene nerambursabile iar trenurile vor circula pe viitoarea Magistrală 5, Drumul Taberei Eroilor.
Fiind bani europeni, licitaţia pare să ajute tot companiilor europene. Sau cel puţin aşa sunt enunţate criteriile de participare din caietul de sarcini. Astfel, orice firmă, sau consorţiu de firme, ce doreşte să participe la licitaţie trebuie să aibă o cifră de afaceri de cel puţin 300 de milioane de euro pe cel puţin trei ani înainte de participarea la această licitaţie. Această sumă este rezultatul înmulţirii 25 x 6 x 2, unde 25 este numărul de trenuri din ultimul contract subsecvent, 6 reprezintă costul mediu al unui tren în milioane de euro, iar 2 repezintă factorul de multiplicare pe care îl prevede legea ca maxim pentru contractele subsecvente
Achiziţia Metrorex este împărţită în trei contracte subsecvente: 13, 13, respectiv 25 de trenuri. Legea achiziţiilor publice prevede că participantul la licitaţie trebuie să aibă o cifră de afaceri de până la două ori cel mai mare contract subsecvent, adică 300 de milioane de euro, potrivit calculului de mai sus. Metrorex a ales să impună în caietul de sarcini maximul prevăzut de lege şi nicio companie din România nu îndeplineşte aceste condiţii.
„Folosirea abuzivă a unor prevederi legale prin care este afectată concurenţa, accesul liber al firmelor de profil, se numeşte abuz”, spune Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Arad, singurul producător de trenuri de călători din România, inclusiv trenuri de metrou. Potrivit acestuia, Metrorex ar fi stabilit ultimul lot de trenuri la 25 tocmai pentru a se putea folosi de prevederile legale în aşa fel încât să se limiteze participarea la licitaţie a firmelor româneşti. „Dacă în loc de 25, mai făceau alte două contracte subsecvente, de 13 şi 12, ne puteam încadra. Strângeam şi alte firme din grup într-o asociere şi corespundeam criteriului cifrei de afaceri. Dar aşa se vrea, ca, în ţara sa, un investitor român să nu poată participa la o licitaţie organizată de stat. Mai ales că, în ipoteza în care am fi participat şi am fi câştigat, 40% din bani s-ar întoarce la stat, prin impozite şi taxe”, mai spune Blidar. Astra Vagoane are o cifră de afaceri de doar 60 de milioane de euro, însă în grupul lui Blidar intră şi Banca Comercială Feroviară, precum şi alte companii precum Astra Vest şi Sirv Titu.
Astra Vagoane a contestat la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor prevederile din caietul de sarcini, însă contestaţia i-a fost respinsă.
Pe de altă parte, reprezentanţii Metrorex spun că licitaţia respectă toate prevederile legii şi că selectarea printre participanţi a unor companii solide financiar este necesară pentru siguranţă. „Nu putem da construcţia unor metrouri oricărei firme”, spun acestia. Pe de altă parte, Blidar susţine că el are un proiect de metrou cu patent Siemens, aşa că întreabă, la rândul său „despre ce siguranţă mai mare vorbim”?
Potrivit criteriilor de evaluare, preţul reprezintă partea predominantă în licitaţie, acordându-se 120 de puncte, adică 60% din total. Alte 80 de puncte se acordă pentru criteriile tehnice, cu 40% pondere în total.
Licitaţia Metrorex nu va beneficia de niciun fel de offset, adică câştigătorul ei nu va fi obligat să construiască niciun tren în ţară. „Noi am încercat să impunem în caietul de sarcini punctaj suplimentar pentru minim 15% offset, însă ANRMAP şi Comisia Europeană au refuzat”, arată Aurel Radu, directorul Metrorex.
În Europa, procedura de achiziţie publică permite în mod uzual impunerea unui offset de până în 10%.
Ultima achiziţie masivă a Metrorex a fost cea a trenurilor spaniole CAF. Pentru 16 trenuri, se plătesc 97 milioane de euro. Doar 25% din această sumă este plătită de Regie, restul fiind finanţare europeană nerambursabilă.
În acest moment, Metrorex deţine 44 de trenuri Bombardier, 16 garnituri CAF – dar care nu sunt toate sosite şi un număr de 25 de trenuri IVA, produse de Astra Arad, dar care nu sunt toate funcţionale. Compania de stat transportă zilnic în jur de 650.000 de călători.