Achiziţiile de aur ale băncilor centrale s-au apropiat de recordul ultimilor 50 de ani. Rusia a cumpărat, Ucraina a vândut

În anul 2014 s-a înregistrat a doua cea mai mare cantitate de aur achiziţionată  net de băncile centrale ale lumii, 477 de tone, după ce anul 2012 a fost marcat de recordul ultimilor 50 de ani, cu 544 de tone, potrivit unui raport al World Gold Council (WGC).

World Gold Council (WGC) este o asociaţie ai căror 23 de membri sunt cele mai mari corporaţii miniere aurifere, care acoperă 60% din producţia globală.

„Rusia a avut de departe cel mai mare apetit pentru creşterea rezervelor de aur. Banca sa centrală a cumpărat net aproape 172 de tone de aur (36% din cererea totală a băncilor centrale) pe parcursul lunilor turbulente ale anului trecut, marcate de tensiuni şi incertitudine pentru ţară”, scriu autorii raportului citat. Cauzele tensiunilor ţin de conflictul cu impact geopolitic al Rusiei cu Ucraina şi de sancţiunile internaţionale, urmate de degringolada economică şi de problemele bugetare.

Băncile centrale cumpără aur pentru a-şi consolida rezervele internaţionale şi pentru a le feri de fluctuaţiile valutare. Rezervele de aur funcţionează pentru întreaga lume financiară ca refugiu pentru banii care abandonează pieţele aflate în cădere. Băncile centrale nu fac excepţie, în cazul lor, rezerva de aur fiind şi un factor suplimentar pentru stabilitatea monedelor naţionale.

Recordul absolut al preţului aurului este de 1.920 dolari / uncie, în septembrie 2011.

În topul WGC, după Rusia urmează alte bănci centrale ale unor ţări au fost marcate de propriile crize politice (Iraq, pe locul 3, cu aproape 48 de one), sau aflate în vecinătatea zonelor de criză, precum Kazahstan (48 de tone) şi Azerbaijan (10 tone) şi care, în plus, au suferit şi de pe urma căderii preţului ţiţeiului.

„Ţările din Comunitatea Statelor Independente (CIS) au căutat diversificarea rezervelor în afara dolarului”, precizează raportul citat.  CIS este construcţia politică menită, în anii ’90, să se substituie fostului imperiu sovietic, URSS.

Excepţia a fost Ucraina, care s-a remarcat ca vânzătorul net de aur cel mai mare (19 tone), ca urmare a propriei crize induse de conflictul cu Rusia. În vreme ce Rusia a cumpărat aur pentru a a-şi diversifica rezervele ferindu-se de întărirea dolarului, banca centrală a Ucrainei nu a avut încotro şi a vândut 44% din rezerva sa de aur, din cauza crizei de lichidităţi.

Deţinerile de aur al băncii centrale a Rusiei se ridică la 1.200 de tone, şi contează pentru 12% din rezervele internaţionale totale.

Băncile centrale deţin cam a cincea parte din totalul aurului care se estimează că a fost extras de-a lungul istoriei din minele lumii (177.200 tone).
 
Unde se mai duce aurul lumii

Anul trecut s-au vândut aproape 3.924 tone de aur în 2014, cea mai mare parte, 2.153 tone, ducându-se în industria bijuteriilor. Cererea de aur pentru bijuterii a scăzut cu 10% faţă de 2013.

Investiţiile în aur (lingouri şi monezi, incluisv rezerve pentru fondurile de investiţii) s-au ridicat la peste 904 tone. Urmează achiziţiile băncilor centrale şi cele pentru nevoile altor industrii, de 389 de tone (minimul ultimilor 11 ani).

Consumul de aur pentru bijuterii continuă să recupereze terenul pierdut până la minimul din anul culminant al crizei, 2009.

Cel mai mare consumator de aur pentru bijuterii, India, a cumpărat 662 de tone în acest  scop, în ciuda restricţiilor menite să reducă importurile. Fără să fi suferit restricţii legale, chinezii şi-au redus cu 33% achiziţiile de aur pentru bijuterii, până la 623 tone.

În bijuterii se află aproape jumătate din totalul aurului din lume (177.200 tone).

Anul trecut s-au extras din mine 3.144,4 tone de aur.