Proiectul de act normativ pentru aprobarea strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2020 – 2023 a fost lansat recent în dezbatere publică de MAI.
Printre obiectivele strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2020 – 2023 se numără:
– promovarea condiţiilor în care pot fi angajaţi în ţara noastră cetăţeni extracomunitari. Concret, strategia privind imigraţia prevede organizarea unor campanii de informare în rândul angajatorilor şi cetăţenilor extracomunitari cu privire la legislaţia care reglementează condiţiile de intrare, şedere şi ieşire din România.
– simplificarea accesului pe teritoriul României a cetăţenilor extracomunitari, în scop de angajare/detaşare şi dezvoltarea sistemului de acces în România al investitorilor proveniţi din state terţe.
Strategia antemenţionată prevede în acest sens:
„Stabilirea politicilor în domeniu trebuie să vizeze atât categoria străinilor care obţin drept de şedere pe teritoriul României, cât şi a celor care obţin o formă de protecţie. Astfel, aceste categorii ar putea contribui la ocuparea forţei de muncă, de la cele care necesită un nivel ridicat de specializare, până la cele care nu necesită o anumită calificare”, spun autorii strategiei antemenţionate.
Măsurile propuse în această stretegie vor contribui la acoperirea deficitului de forţă de muncă, încadrarea studenţilor şi cercetătorilor, dezvoltarea industriei turistice şi la creştere economică, susţin autorii acestui document.
„Facilitarea accesului pe teritoriul României a cetăţenilor terţi care răspund nevoilor de ocupare a forţei de muncă va determina reducerea numărului de locuri de muncă declarate vacante de către angajatori. Atragerea studenţilor proveniţi din state terţe, precum şi promovarea educaţiei în rândul imigranţilor aflaţi în situaţie de şedere legală vor contribui la asigurarea competenţelor necesare pentru acoperirea deficitului existent pe piaţa forţei de muncă”, se arată în nota de fundamentare a strategiei antemenţionate.
Precizare
Potrivit legislației în vigoare, prin străin se înțelege persoana care nu are cetăţenia română, cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori cetăţenia Confederaţiei Elveţiene.
Peste 23.000 de cetățeni din afara UE au permise de ședere în scop de muncă în România, iar majoritatea sunt de origine din Vietnam, Turcia, Nepal și China, reiese dintr-o analiză publicată de Economica.net. Numărul lucrătorilor extracomunitari angajați legal în România e de cel puțin două ori mai mare decât la finalul anului 2018 și cel puțin triplu față de cel înregistrat la sfârșitul anilor 2017 și 2016, arată o statistică făcută de Economica.net, pe baza datelor primite exclusiv de la IGI. În 2019 Guvernul a permis angajatorilor să aducă la muncă cel mult 30.000 de noi lucrători extracomunitari, cel mai mare număr din anul 2014 încoace, ca răspuns la deficitul de forţă de muncă locală, arată statisticile anuale făcute de Economica.net. Anul trecut, de exemplu, am avut peste 97.000 de locuri de muncă care au rămas neocupate, cu toate că angajatorii le-au scos la concurs în mod repetat. Economica.net a scris, pe larg, despre acest subiect, aici.