Acord european privind combaterea şomajului în rândul tinerilor, privit cu scepticism de economişti

Cei peste trei ani de tulburări economice şi austeritate au dus la creşterea şomajului în Europa de Sud, Centrală şi de Est, cei mai afectaţi fiind tinerii. În Grecia şi Spania, aproape 60% dintre tineri nu au un loc de muncă, iar în Italia şi Portugalia acest procent trece de 40%. În total, aproape şase milioane de persoane cu vârste între 15 şi 24 de ani nu au de lucru, ceea ce generează temeri privind o ‘generaţie pierdută’ şi chiar tulburări sociale destabilizatoare.

La summitul început joi, liderii UE au decis să aloce pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor circa 8 miliarde de euro – adică mai mult decât cele 6 milioane prevăzute iniţial, în luna februarie. Cea mai mare parte a acestor fonduri urmează să fie deblocate într-o perioadă de doi ani începând cu 2014, iar restul pe parcursul celor şapte ani ai următorului exerciţiu bugetar al Uniunii.

Aceste fonduri vor constitui baza unei ‘Garanţii pentru tineret’, al cărei scop va fi asigurarea unui loc de muncă, a unui curs de pregătire sau a unei ucenicii pentru tineri în primele patru luni de după terminarea şcolii sau pierderea slujbei.

Potrivit acestui mecanism, fondurile rezervate vor fi acordate regiunilor unde şomajul în rândul tinerilor trece de 25%, aminteşte Reuters. Sunt avute de asemenea în vedere noi eforturi de promovare a mobilităţii pentru tinerii care vor să se angajeze şi introducerea de programe de ucenicie şi calificare la locul de muncă, cum sunt în Germania şi Austria.

Preşedintele Traian Băsescu a explicat vineri, la Bruxelles, că Guvernul trebuie să realizeze un program de implementare a reducerii şomajului în rândul tinerilor, pe care să-l prezinte înainte de ianuarie 2014, în contextul în care Consiliul European a decis alocarea a şase miliarde de euro ţărilor UE privind crearea de locuri de muncă pentru aceştia. ‘S-au alocat şase miliarde de euro pentru creare de locuri de muncă pentru tineri pentru exerciţiul 2014 – 2020. /…/ România are alocate din cele şase miliarde 400 de milioane destinate persoanelor defavorizate, care vizează mediul rural, cât şi mediul urban. Deci Guvernul poate să dirijeze cele 400 de milioane de euro în doi ani către diminuarea şomajului în rândul tinerilor”, a spus preşedintele Băsescu, la Bruxelles, după Consiliul European încheiat vineri.

El a arătat în acest context că Guvernul trebuie să realizeze un program privind reducerea şomajului în rândul tinerilor. „Având în vedere că aceşti bani trebuie cheltuiţi este foarte important ca guvernele naţionale să realizeze un plan, program de implementare a acestei priorităţi – reducerea şomajului în rândul tinerilor’.

Şeful statului a punctat că, în ceea ce priveşte România, banii se vor îndrepta către trei zone unde şomajul în rândul tinerilor este de peste 25%, respectiv Sud-Muntenia, Centru şi Regiunea sud-est. El a indicat că în afara programului stabilit de Consiliul European se mai derulează programe ale Băncii Europene de Investiţii pe care România ar trebui să le acceseze – ”Investiţii în competenţe” şi ”Locuri de muncă pentru tineri”.

La rândul său, eurodeputata Corina Creţu, vicepreşedinte al grupului Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European, a calificat majorarea bugetului UE pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor drept o reuşită a Socialiştilor europeni, notând că socialiştii europeni au obţinut o serie de îmbunătăţiri importante ale bugetului Uniunii Europene, în special în domeniul social, în urma acordului din cadrul Consiliului European de joi şi vineri.

De asemenea, eurodeputata Minodora Cliveti, membră a Comisiei de ocupare a forţei de muncă şi afaceri sociale din Parlamentul European, a salutat deciziile Consiliului European privind configuraţia viitorului exerciţiu bugetar şi sumele deblocate pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor, apreciind drept ‘o realizare a presiunilor făcute de această comisie faptul că s-a decis acordarea sumei de şase miliarde de euro /…/ pentru combaterea şomajului în rândurile tinerilor şi că această sumă se va majora până la 8 miliarde de euro”.

În ceea ce-l priveşte, şeful executivului spaniol, Mariano Rajoy, s-a declarat mulţumit de acordurile încheiate la summitul european de la Bruxelles, susţinând că „obiectivele au fost atinse, în mare măsură”. Astfel, el s-a referit în special la fondurile de 1,9 miliarde de euro pe care Spania le va primi de la UE începând din 2014 pentru combaterea şomajului din rândul tinerilor /rata acestuia, între tinerii sub 25 de ani, se ridică la 57%, n.r./. Spania va primi câte 950 de milioane de euro, în 2014 şi 2015, în cadrul programului european de 6 miliarde de euro destinat combaterii şomajului tinerilor. Fondurile vor fi disponibile din luna ianuarie a anului viitor şi vor fi cheltuite în următorii doi ani.

Germania, aflată în prima linie a reacţiei la criză, în calitatea sa de cea mai mare economie din blocul comunitar, a fost deosebit de agresivă în susţinerea planului de combatere a şomajului. Cancelarul Angela Merkel şi aliaţii săi din Europa au insistat ca ţările sudice confruntate cu probleme să facă reduceri masive de cheltuieli în schimbul primirii de ajutor. Acest lucru a dus la scăderea deficitelor, dar a agravat totodată recesiunea şi a determinat creşterea şomajului, notează Reuters.

În acest context, potrivit Reuters, unii economişti au calificat programul susţinut de UE drept un simplu exerciţiu de relaţii publice şi chiar liderii europeni au admis că acest plan va avea doar un impact limitat dacă statele membre nu iau şi ele măsuri. ‘Sunt bani mulţi, dar fireşte că toată lumea trebuie să înţeleagă că principala responsabilitate le revine guvernelor şi că aceste instrumente trebuie folosite la nivel naţional. Soluţiile europene pot ajuta parţial, dar nu sunt aspectul principal’, a subliniat premierul finlandez, Jyrki Katainen.

Grupul de reflecţie Bruegel, cu sediul la Bruxelles, a remarcat la rândul său că UE greşeşte concentrându-se asupra şomajului în rândul tinerilor în loc să ia măsuri pentru impulsionarea creşterii. ‘Din păcate, simpla adoptare a unor măsuri cu privire la tineri nu va schimba, cel mai probabil, situaţia’, a punctat economistul Andre Sapir de la grupul de reflecţie menţionat. ‘Dacă Europa chiar vrea să împiedice un deceniu pierdut pentru cetăţenii săi şi o generaţie pierdută pentru tinerii săi şomeri, trebuie să ia în scurt timp măsuri mult mai puternice decât un simplu mecanism de garanţii pentru tineri’.

Mai mult, după cum remarcă publicaţia Wall Street Journal, guvernele europene au încercat o serie de programe similare în perioadele anterioare de creştere accentuată a şomajului din anii ’70, ’80 şi ’90 şi din păcate s-a văzut că eficienţa acestora este îndoielnică, chiar şi cele care funcţionează neavând decât rezultate modeste în materie de creştere a ocupării mâinii de lucru.

Potrivit economiştilor, problema fundamentală este că aceste programe sunt lansate într-un context economic în care cererea de forţă de muncă este extrem de slabă, iar economiile sunt în recesiune. ‘Dacă pe piaţa muncii nu sunt locuri de muncă, este aproape inutil să activezi forţa de muncă, şansele reintegrării lucrătorilor pe piaţa muncii sunt foarte mici’, a explicat Janine Leschke, economist la Copenhagen Business School.

Din motive care nu sunt pe deplin clare, programele de angajare în sectorul public de multe ori nu reuşesc să reducă şomajul, în timp ce programele de training şi locurile de muncă subvenţionate din companiile private tind să aibă ‘efecte pozitive reduse’, a menţionat John Hurley, director de cercetări la Eurofound, centru de reflecţie sponsorizat de UE care analizează condiţiile de muncă şi relaţiile economice.

Totuşi, susţin economiştii, chiar dacă astfel de programe nu reuşesc să le asigure locuri de muncă permanente tinerilor din ţările europene cele mai afectate de şomaj, ele pot avea efecte salutare în alt sens, cum ar fi prevenirea nemulţumirilor sociale, evitarea unei pierderi permanente a contactului cu piaţa muncii şi asigurarea unui scop pentru cei tineri.