Acordul prevede obligativitatea pentru statele UE de a ţine registre publice ce conţin numele beneficiarilor efectivi ai societăţilor comerciale, fundaţiilor şi fiduciilor (trusturi), în scopul de a împiedica firmele false să transfere bani murdari.
Persoanele sau organizaţiile care manifestă ”un interes legitim”, îndeosebi jurnaliştii de investigaţii, vor putea avea acces la unele detalii referitoare la identitatea beneficiarilor efectivi.
”Este vorba de un progres crucial”, în măsura în care societăţile comerciale netransparente ”sunt în centrul mecanismelor de evaziune fiscală şi de finanţare a crimei organizate la scară mare, în Europa, precum şi în ţările în curs de dezvoltare”, a precizat într-un comunicat eurodeputata ecologistă Eva Joly.
În opinia sa, compromisul la care s-a ajuns miercuri ”nu este decât o primă etapă”, din cauza unui ”blocaj al unor state’, care ”a fragilizat proiectul privind un registru într-adevăr public”. În special, doar autorităţile competente vor avea acces la date referitoare la beneficiarii fiduciilor.
Într-un comunicat separat, organizaţia nonguvernamentală Financial Transparency Coalition şi-a exprimat regretul că ”respectivul compromis nu permite accesul publicului decât dacă el poate proba un interes legitim”.
Acordul ar urma să facă obiectul unui vot în plenul PE în cursul anului 2015.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a făcut apel săptămâna trecută la ţările membre ale UE şi la PE ”să adopte rapid” directiva împotriva spălării banilor. El s-a pronunţat pentru ca terţii care demonstrează un interes legitim să aibă acces la informaţii referitoare la beneficiarii efectivi.
Juncker a fost interpelat de un număr de 43 de jurnalişti de investigaţii, care i-au scris la câteva săptămâni după scandalul de evaziune fiscală LuxLeaks, cerându-i să se angajeze în lupta împotriva corupţiei.