Acord istoric între statele lumii în lupta împotriva încălzirii globale – COP21. Cele mai importante decizii

Economica.net
13 12. 2015
globalization_44552000_14462700_30939500

Documentul stabileşte un set de reguli ambiţioase şi obligatorii din punct de vedere juridic, în domeniul schimbărilor climatice, inclusiv reduceri cuantificabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

‘Printre elementele cheie ale Acordului de la Paris se numără operaţionalizarea obiectivului pe termen lung de a limita creşterea temperaturii medii globale sub 2 grade Celsius. În acelaşi timp, statele Părţi vor depune eforturi pentru a limita creşterea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius‘, se precizează în comunicatul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Un alt element important al Acordului semnat la Paris se referă la stabilirea unei viziuni de transformare care să permită dezvoltarea de economii cu emisii reduse de carbon, în contextul unei dezvoltări durabile şi de eradicare a sărăciei. De asemenea, a fost stabilit un ciclu de revizuire a angajamentelor la fiecare 5 ani şi un proces de evaluare la nivel global a progresului înregistrat, în atingerea obiectivelor asumate.

Potrivit Ministerului Mediului, alte prevederi importante se referă la responsabilităţi clare de monitorizare şi raportare, dar şi un angajament al statelor dezvoltate de a mobiliza surse de finanţare pentru statele în curs de dezvoltare, transferul de tehnologie şi creşterea capacităţii acestor state de a se adapta la schimbarea climei.

‘Suntem foarte mulţumiţi de acest acord. Este o realizare cu adevărat istorică. Comunitatea internaţională a arătat că, în ciuda tuturor diferenţelor, se poate uni şi trece peste orice obstacol, pentru a îndeplini un obiectiv comun, acela de a asigura viitorul Planetei. Este clar că acest acord, în forma în care a fost adoptat, demonstrează că tranziţia către o economie cu emisii reduse de carbon este inevitabilă. Vorbim despre un document istoric, global, durabil, dinamic şi pe care foarte mulţi l-au considerat imposibil de adoptat’, a declarat ministrul român al Mediului, Cristiana Paşca Palmer, care a condus delegaţia României la lucrările COP21.

Emisii

Acordul nu prevede penalizarea ţărilor care îşi ratează obiectivele cu privire la emisii. Însă el furnizează reguli în vederea transparenţei, care să ajute şi să încurajeze ţările să facă ceea ce spun că vor face, scrie Mediafax.

Aceasta a fost una dintre piesele asupra căreia s-a ajuns cel mai greu la un acord. China a cerut condiţiii mai slabe pentru ţările în curs de dezvoltare.

Acordul prevede obligaţia ca toate ţările să prezinte rapoarte cu privire la emisii şi la efortul pe care îl depun pentru a le reduce sau limita. Însă el permite o anumită „flexibilitate” în cazul ţărilor în curs de dezvoltare care „au nevoie” de această flexibilitate.

Obiectivul pe termen lung

Obiectivul pe termen lung al Acordului este ca încălzirea globală să rămână „cu mult” sub nivelul de două grade Celsius şi să se „continue eforturile” în vederea limitării creşterii temperaturii medii la 1,5 grade Celsius.

Temperatura medie a crescut deja cu aproximativ un grad Celsius faţă de nivelul din perioada preindustrială. Pentru a atinge acest obiectiv, guvernele s-au angajat să oprească creşterea nivelului emisiilor gazelor cu efect de seră „cât mai curând posibil”. La un moment dat, după 2050, prevede acordul, emisiile poluante urmează să scadă la un nivel la care pădurile şi oceanele să le poată absorbi.

Pentru a atinge obiectivul pe termen lung, ţările au convenit să-şi stabilească obiective la nivel naţional în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, din cinci în cinci ani.

Peste 180 de ţări au prezentat deja obiective pentru primul ciclu, care începe în 2020. Doar de la ţările dezvoltate se aşteaptă să-şi reducă nivelul emisiilor în termeni absoluţi. Ţările în curs de dezvoltare sunt „încurajate” să facă acest lucru astfel încât capacităţile lor să evolueze în timp. Până atunci, de la ele se aşteaptă doar să-şi limiteze creşterea nivelului emisiilor, în timp ce economiile lor cresc.

Ajutor financiar de la ţările bogate pentru ţările sărace

Acordul obligă ţările bogate să continue să ajute financiar ţările sărace pentru ca acestea să-şi reducă nivelul emisiilor şi să se adapteze la modificarea climatică.

El încurajează şi alte ţări să participe, în mod voluntar. Acest lucru deschide calea unor economii emergente – cum ar fi China – să contribuie, însă nu le obligă să facă acest lucru.

Sume exacte în acest sens nu au fost introduse în acord, însă ţările bogate s-au angajat anterior să furnizeze fonduri de mediu în valoare de 100 de miliarde de dolari până în 2020.

Pagube şi daune

Acordul conţine o secţiune cu privire la recunoaşterea unor „pagube şi daune” în cazul unor catastrofe legate de modificarea climatică, considerată o adevărată victorie a unor mici ţări insulare ameninţate de creşterea nivelului oceanelor.

Statele Unite se opuneau de mai mult timp ca această problemă să fie introdusă în acord, îngrijorate de faptul că ar putea conduce la solicitarea unor compensaţii pentru pierderi cauzate de fenomene meteorologice extreme. Până la urmă secţiunea a fost inclusă în acord, însă într-o notă de subsol se precizează în mod expres că pagubele şi daunele nu implică garanţii şi compensaţii.

Comisarul european pentru Climă, Miguel Arias Cañete, a subliniat că Acordul de la Paris este o victorie a întregii Uniuni Europene şi demonstrează că Europa este puternică, unită, ambiţioasă şi vorbeşte cu o singură voce. ‘Asta a reprezentat forţa noastră în cadrul negocierilor. Astăzi am obţinut ceea ce ne-am propus’, le-a transmis comisarul Cañete miniştrilor Mediului din UE.

În ultima parte a negocierilor, a fost stabilită o coaliţie ad-hoc a statelor ambiţioase, din care fac parte peste 100 de ţări, printre care SUA, toate statele membre ale UE, Canada, Norvegia, Australia, Mexic, Brazilia şi 79 de state din Africa, zona Pacificului şi Caraibelor.

‘România a îndeplinit un rol cheie pe parcursul negocierilor, ministrul Cristiana Paşca Palmer fiind desemnată să reprezinte UE în cadrul negocierilor privind adaptarea la schimbările climatice’, se precizează în comunicatul citat.

COP 21 s-a desfăşurat la Paris, în perioada 30 noiembrie – 12 decembrie 2015.