Parlamentul European şi statele membre au ajuns la un acord politic cu privire la revizuirea convenită de liderii Celor 27 la summitul lor de joia trecută, la care europarlamentarii nu au putut decât să transmită „da” sau „nu” fără a introduce modificări textului, scrie Agerpres.
Acordul la care au ajuns şefii de stat şi de guvern din UE, după ce a obligat Ungaria să renunţe la veto, prevede o consolidare de 64,6 miliarde de euro până în 2027, din care doar 21 de miliarde vor proveni din contribuţii suplimentare din partea statelor membre.
Cea mai mare parte a consolidării o reprezintă pachetul de 50 de miliarde de euro sub formă de asistenţă acordată Ucrainei, din care 33 de miliarde de euro vor fi strânse de pe pieţele financiare şi vor fi livrate ulterior sub formă de împrumuturi către Kiev, în timp ce 17 miliarde vor veni direct din conturile comunităţii sub formă de subvenţii către ţara aflată în război.
Pentru migraţie şi provocări externe, revizuirea bugetului alocă încă 2 miliarde de euro pentru migraţie şi gestionarea frontierelor şi 3,1 miliarde de euro pentru sprijinirea priorităţilor în regiunile învecinate ale UE şi la nivel global. Alte 4,5 miliarde de euro vor fi redistribuite din alte programe ale UE în domeniul politicii externe.
Pregătirea UE în caz de criză şi flexibilitatea bugetară sunt consolidate cu încă 3,5 miliarde de euro. În plus, iniţiativa STEP primeşte 1,5 miliarde de euro special pentru componenta sa de investiţii în apărare. Priorităţile consolidate sunt acoperite printr-o combinaţie de bani noi şi fonduri redistribuite din alte programe.
De asemenea, Instrumentul de Flexibilitate, menit să facă faţă unor evenimente neprevăzute, creşte cu 2 miliarde de euro, iar Rezerva de Solidaritate şi Ajutor, destinată combaterii dezastrelor naturale precum inundaţiile sau secetele, este majorată cu 1,5 miliarde de euro.
În conformitate cu cerinţele Parlamentului, revizuirea bugetului introduce un mecanism de abordare a creşterii costurilor legate de rambursarea planului de redresare a iniţiativei „Noua Generaţie UE” (NGEU) pe fondul creşterii ratelor dobânzilor.
Acest lucru ar urma să protejeze de reduceri programe UE, cum ar fi Erasmus+ sau finanţarea transportului transfrontalier şi a infrastructurii energetice, şi ar proteja opţiunile de flexibilitate, în cazul în care costurile ar depăşi sumele bugetate iniţial.
Acordul nu are în vedere, însă, nicio prevedere suplimentară care să acopere dobânzile extraordinare la datoria emisă de UE, pe care Bruxellesul o estimase la aproximativ 19 miliarde de euro până în 2027 din cauza majorării ratelor.
În schimb, încorporează o schemă „în cascadă” prin care acest cost ar urma să fie acoperit cu diferite instrumente bugetare deja prevăzute, astfel încât atunci când unul este epuizat, următorul este accesat progresiv şi statele trebuie să pună bani suplimentari doar în ultimă instanţă când toate celelalte resurse se vor fi epuizat.
Pentru a reduce fondurile suplimentare pe care ţările vor trebui să le aducă la buget – ceva care a fost iniţial o linie roşie pentru state precum Germania, Regatul Ţărilor de Jos sau ţările nordice – acordul final are în vedere scoaterea a 10,6 miliarde de euro prin realocarea fondurilor din diferite capitole bugetare nefolosite, dar fără a atinge alocările naţionale pentru Politică Agrară şi Coeziune.
Acordul politic provizoriu mai trebuie aprobat oficial de Consiliul UE şi de Parlamentul European. Legislativul european intenţionează să voteze acordul în sesiunea plenară din 26-29 februarie, a anunţat PE într-un comunicat de presă difuzat marţi.