Acordul UE-Turcia a fost aprobat de liderii europeni prezenţi la Bruxelles. Care sunt principalele prevederi

„Acordul cu Turcia a fost aprobat”, a scris Simla pe Twitter.

Implementarea acordului va începe luni, 20 martie, potrivit unei demnitar european. Astfel, migranţii care ajung luni pe insulele elene vor putea să fie expulzaţi în Turcia dacă nu au documentele necesare.

De asemenea, preşedintele cipriot, care a ameninţat până acum că se va opune prin veto acordului, dacă Ankara nu recunoaşte independenţa insulei, a declarat că este pregătit să accepte ultimul draft prezentat.

Partea turcă s-a arătat mulţumită cu draftul negociat cu liderii europeni, care va permite ridicarea vizelor de călătorie pentru cetăţenii turci din iunie.

Turcia se va angaja să primească înapoi toţi migranţii care ajung în insulele greceşti fără a avea documentele necesare. Însă propunerea liderilor europeni ar putea să ducă la creşterea efortului depus de Grecia pentru a gestiona criza migranţilor. Astfel, autorităţile elene vor fi nevoite să creeze tribunale speciale pentru a procesa rapid cererile de azil.

Acordul prevede că pentru fiecare refugiat sirian pe care Turcia îl primeşte înapoi, statele UE se angajează să preia un refugiat sirian direct de pe teritoriul turc, iar cei care nu au încercat până acum să traverseze Marea Egee vor avea prioritate.

Pentru ca returnarea migranţilor să nu încalce dreptul internaţional, în acord se precizează că fiecare cerere de azil va face obiectul unei evaluări individuale, care va fi efectuată în taberele din insulele greceşti, fapt care va necesita o logistică importantă la faţa locului. Migranţii care nu vor depune o cerere de azil sau cei a căror cerere este respinsă vor fi returnaţi în Turcia.

Pentru a motiva sub aspect juridic respingerea unor cereri de azil, UE se va baza mai ales pe principiul de ‘ţară terţă sigură’. Atunci când Grecia va fi recunoscut acest statut Turciei, din acel moment blocul comunitar va considera că returnările sunt legale. Turcia s-ar angaja, la rândul ei, ca toţi migranţii ce i-au fost retrimişi să beneficieze de protecţie conform normelor internaţionale şi să nu-i expulzeze către ţările lor de origine.

Cât despre numărul migranţilor ce ar putea fi relocaţi în UE, documentul prevede un plafon de 72.000 de locuri, ce corespunde angajamentelor luate deja de statele UE şi încă neimplementate.

Este vorba în principal despre contingentul de 54.000 de migranţi ce încă nu au fost repartizaţi între statele UE în momentul impunerii cotelor obligatorii la Consiliul JAI din luna septembrie. Atunci s-a decis repartizarea a 160.000 de migranţi între statele UE, dar alocarea pe ţări a fost făcută pentru numai 106.000. Prin urmare, acum UE ar urma să decidă şi noi cote obligatorii pentru acest lot de 54.000 de migranţi.

Diferenţa până la plafonul de 72.000 urmează probabil să fie acoperită de un alt program, care este voluntar şi prevede preluarea de către UE a 22.000 de refugiaţi aflaţi sub protecţia ONU în statele vecine Siriei, până în prezent fiind transferaţi numai 4.555.

Dacă numărul returnărilor depăşeşte plafonul de 72.000, atunci mecanismul ‘va trebui revizuit’, se arată în text, fără alte precizări. În plus, UE va adopta un plan european de relocări pe termen lung, pe baza angajamentelor voluntare ale statelor membre.

De asemenea, Turcia a cerut ridicarea vizelor pentru cetăţenii turci. Ankara trebuie să îndeplinească 72 de criterii până la sfârşitul lunii aprilie pentru ca executivul european să recomandă statelor membre să elimine vizele necesare pentru călătorii de scurtă durată până în iunie.

Pentru eliminarea vizelor Turcia trebuie să îndeplinească un criteriu dificil, recunoaşterea statului Cipru. Însă, Ankara a ridicat atât de sus aşteptările cu privire la ridicarea vizelor, încât ar putea să fie forţată să accepte compromisul în schimbul eliminării restricţiilor de circulaţie în blocul comunitar.

Un alt punct cheie al acordului este promisiunea făcută de UE în legătură cu dublarea ajutorului pentru refugiaţii din Turcia, până la 6 miliarde de euro, care vor fi virate până în 2018. Cea mai mare problemă este ridicată de sursa banilor şi de lipsa dovezilor cu privire la îndeplinirea condiţiilor acordului de către Ankara.

Cât despre aderarea Turciei la UE, cele două părţi îşi afirmă în acord angajamentul de a grăbi acest proces, iar Comisia Europeană va propune în luna aprilie deschiderea unui nou capitol de negocieri (capitolul 33).