ACTA primeşte o nouă lovitură în Parlamentul European

Comisia LIBE a Parlamentului European nu are decât drept de aviz în dosarul ACTA, rolul său în acest caz fiind să stabilească dacă tratatul internaţional respectă sau nu Carta Drepturilor Fundamentale a UE.

Raportorul Comisiei LIBE, eurodeputatul elen Dimitrios Droutsas (Grupul S&D), a declarat marţi în comisia din care face parte că, în opinia sa, Acordul de combatere a contrafacerii este ‘mort’ şi că poziţia sa este că textul avizului care urmează să fie supus votului în Comisia LIBE ar trebui să conţină un paragraf prin care să se ceară respingerea tratatului.

„Cultura schimburilor de fişiere, permisă de progresul tehnologic remarcabil din ultimele decenii, ridică provocări directe felului în care ne-am ocupat de compensarea artiştilor şi de aplicarea corespunzătoare a drepturilor intelectuale în ultimele decenii. Sarcina noastră, în calitate de decidenţi politici, este să depăşim această provocare prin atingerea unui echilibru acceptabil între posibilităţile oferite de tehnologie şi continuarea creaţiei artistice, care este un simbol emblematic al locului Europei în lume”, se arată în proiectul de aviz redactat de Dimitrios Droutsas şi prezentat marţi în Comisia LIBE.

„Suntem, prin urmare, într-un moment definitoriu al acestei dezbateri, o conjunctură interesantă de schimbări. În acest sens, raportorul consideră că ACTA vine într-o etapă extrem de prematură, iar posibila adaptare a tratatului ar bloca posibilitatea de a avea o deliberare publică demnă de moştenirea noastră democratică”, mai precizează documentul.

Raportorul consideră de asemenea că ‘adoptarea ACTA ar sugruma prematur dezbaterea şi ar înclina balanţa într-o singură parte’, dar şi că ar permite ‘statelor membre să experimenteze pe legi care ar putea afecta libertăţile fundamentale şi ar stabili precedente de nedorit pentru societăţile viitoare’.

După depunerea amendamentelor, membrii Comisiei LIBE îşi vor exprima votul asupra textului de aviz privind ACTA la sfârşitul lunii mai sau la mijlocul lunii iunie, data exactă nefiind stabilită încă, potrivit biroului de presă al comisiei. Odată adoptată, opinia Comisiei pentru libertăţi civile va fi trimisă Comisiei pentru comerţ internaţional (INTA), comisia responsabilă de acest dosar.

Plenul Parlamentului European se va pronunţa în luna iulie asupra Acordului de combatere a contrafacerii, după ce Comisia INTA a amânat, la 25 aprilie, cu o lună, pentru iunie, votul decisiv în privinţa ACTA, în contextul în care raportorul în acest dosar sensibil şi-a prezentat oficial recomandarea ca tratatul să fie respins.

Raportorul Comisiei INTA pentru ACTA, eurodeputatul britanic David Martin, din partea grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, le-a cerut oficial colegilor săi să respingă acordul. Pentru a intra în vigoare, tratatul are nevoie de aprobarea Parlamentului European, care nu poate aduce însă amendamente, documentul fiind în prezent în dezbatere în mai multe comisii ale Legislativului UE.

„Consecinţele neprevăzute ale textului ACTA constituie un motiv serios de îngrijorare. Raportorul nu este convins că textul ACTA este suficient de precis în cazul aspectelor legate de incriminarea individuală, definiţia conceptului de ‘scară comercială’, rolul prestatorilor de servicii de internet şi posibila întrerupere a tranzitului medicamentelor generice”, se arată în expunerea de motive a recomandării lui David Martin ca ACTA să fie respins.

„Beneficiile avute în vedere ale acestui acord internaţional sunt mult mai mici decât posibilele pericole la adresa libertăţilor civile. Având în vedere caracterul vag al anumitor aspecte ale textului şi incertitudinea interpretării sale, Parlamentul European nu poate garanta pe viitor protecţia corespunzătoare a drepturilor cetăţenilor în temeiul ACTA. Raportorul recomandă, aşadar, ca Parlamentul European să nu aprobe ACTA”, se mai arată documentul citat.

„În acest context, este important să se aibă în vedere faptul că protecţia mai bună a drepturilor de proprietate intelectuală ale producătorilor europeni implicaţi în comerţul de la nivel mondial este extrem de importantă. După revizia aşteptată a directivelor UE relevante, raportorul speră să fie prezentate, de către Comisia Europeană, noi propuneri privind protecţia drepturilor de proprietate intelectuală”, precizează textul eurodeputatului David Martin.

Negociat între Uniunea Europeană, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, ACTA urmăreşte să combată contrafacerea în sens larg, de la medicamente la filme sau produse muzicale descărcate ilegal pe internet.

Negocierile referitoare la Acordul comercial de combatere a contrafacerii au început în iunie 2008 şi s-au încheiat în noiembrie 2010, după 11 runde de negocieri. Anunţul privind semnarea oficială a acordului a fost făcut în luna ianuarie a acestui an. La fel ca în cazul tuturor acordurilor internaţionale, negocierile în numele Uniunii Europene au fost conduse de Comisia Europeană, care a acţionat pe baza unui mandat din partea Consiliului.

Procesul de ratificare a acordului este în prezent în curs de desfăşurare în ţările semnatare, iar în cadrul Uniunii Europene, pentru a putea intra în vigoare, acordul trebuie ratificat de statele membre şi aprobat de Parlamentul European.

Încă de la anunţul din ianuarie privind semnarea sa, ACTA a stârnit critici dure şi numeroase proteste în stradă.

Comisia Europeană a decis trimiterea ACTA la Curtea Europeană de Justiţie, în contextul îngrijorărilor exprimate în Europa cu privire la posibila incompatibilitate a acordului cu drepturile şi libertăţile fundamentale. Executivul UE a făcut totodată apel la Parlamentul European să nu ia o decizie asupra ACTA până când CEJ nu-şi va exprima propria opinie.

România, semnatară a ACTA, a anunţat la 24 februarie că va amâna ratificarea acordului până la pronunţarea Curţii Europene de Justiţie, după ce mai multe state suspendaseră la rândul lor procesul de ratificare.