Actele normative privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, finalizate în maximum două luni – consilier

‘Ministerul Mediului a lansat un proiect de modificare a Legii 211 şi a Legii 249. Principalele modificări pe care noi dorim să le implementăm sunt, pe de o parte, ‘Plăteşte cât arunci’, pe de altă parte încercăm să creştem un pic răspunderea producătorilor şi implicarea lor în acest sistem, creşterea transparenţei şi trasabilităţii deşeurilor şi, nu în ultimul rând, aplicarea unor indicatori de performanţă tocmai pentru a veni în sprijinul industriei de reciclare din România. Instrumentul economic ‘Plăteşte pentru cât arunci’ se aplică la nivelul statelor Uniunii Europene de mai bine de zece ani şi reglementează modul de tarifare al deşeurilor menajere generate de către populaţie pe cele două categorii: deşeurile umede şi deşeurile uscate. Ceea ce ne dorim noi este ca toţi cetăţenii să plătească doar pentru acele deşeuri care ajung pentru eliminare. Este mecanismul cel mai bun prin care noi putem să ne apropiem de acele ţinte de reciclare şi valorificare impuse prin Directivele europene. Să nu uităm că de colectare selectivă se vorbeşte în România de ani buni, începând cu 2011, dar la şapte ani de la apariţia Legii 211, România se găseşte, în continuare, undeva la doar 5% grad de reciclare (…)’, a spus Ardelean.

Acesta a precizat că proiectul de modificare este, în continuare, în dezbatere publică. ‘Am primit observaţii de la persoane fizice şi din mediul privat, iar toate se analizează. După ce vom compila toate aceste propuneri, vom mai organiza o dezbatere publică şi sperăm ca într-o lună, două, cel târziu să putem ieşi cu actul normativ, urmând ca aceste modificări să fie implementate undeva la începutul anului viitor, pentru a da timp tuturor să se pregătească’, a adăugat consilier al ministrului Mediului.

Potrivit oficialului, în prezent, se lucrează la identificarea unei formule de calcul atât pe partea de deşeuri menajere, cât şi pe cea de deşeuri reciclabile.

‘Încercăm să identificăm, alături de ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, n.r.) o formulă de calcul care să se aplice în mod general, la nivelul întregii ţări. Formula, în linii mari, va conţine costurile de operare ale serviciului respectiv. Costurile vor fi suportate 100% de către cetăţean pe partea de deşeuri menajere şi costurile de gestionare pentru deşeurile reciclabile. Aceste deşeuri reciclabile se împart în două categorii: ambalajele şi reciclabilele non-ambalaje. La acestea din urmă avem două variante: să fie suportate de către cetăţean sau să fie recuperate din preţul de vânzare al produsului reciclat. Din simulările pe care le-am făcut în această fază de elaborarea a formulei de calcul, am ajuns la concluzia că preţul sau costurile actuale ar trebui să scadă cu 30-35%’, a explicat reprezentantul Ministerului Mediului.

Ardelean a punctat, totodată, că modificarea celor două acte normative este ceea ce România aşteaptă de mulţi ani şi că trebuie găsite alternative, fără să mai fim ‘împinşi de la spate’.

‘Cuvântul deşeu începe să devină un cuvânt perimat. Ar trebui să vorbim din ce în ce mai mult de materii prime secundare, de salvarea resurselor naturale şi utilizarea materiilor prime din deşeuri ca materii prime pentru realizarea de noi produse. Trebuie să renunţăm la acel model liniar, de a extrage, produce şi elimina. Totul pleacă de la producători, care trebuie să pună pe piaţă produse reciclabile. Sunt unele produse de ambalaje care nu pot fi reciclate sută la sută. Cred că ar trebui să ridicăm un pic ştacheta care să ne ajute pe noi să reciclăm cât mai mult din produsele ajunse la sfârşitul duratei lor de viaţă. Iniţiativa de modificare a celor două acte normative este ceea ce aşteaptă România de câţiva ani de zile. Ne vom afla în faţa unor provocări din ce în ce mai ambiţioase impuse la nivelul UE, în cadrul proiectului de Economie Circulară. Tendinţa este să ajungem către zero deşeuri la eliminare, nu la producere. Trebuie să găsim soluţii alternative şi nu mai trebuie să aşteptăm să fim împinşi de la spate’, a subliniat consilierul ministrului Mediului.

În prezent, prin intermediul Ordonanţei de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor şi a Legii nr. 249 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, se propune ca autorităţile administraţiei publice locale să aibă obligaţia să asigure colectarea separată pentru cel puţin deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale.

În plus, în document se face referire la faptul că operatorii economici care introduc pe piaţa naţională ambalaje reutilizabile sunt obligaţi să introducă pe piaţă numai ambalaje reutilizabile care respectă cerinţele esenţiale privind caracterul reutilizabil al unui ambalaj, astfel încât acestea să corespundă unor reutilizări multiple. De asemenea, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse ambalate în ambalaje primare reutilizabile sunt obligaţi: să aplice sistemul garanţie pentru ambalajele respective la o valoare unitară de 2 lei/bucată, respectiv să asigure preluarea ambalajelor reutilizabile de la utilizatori sau consumatori. Consumatorii îşi pot recupera garanţia plătită la momentul achiziţionării ambalajului reciclabil atunci când merg să-l returneze.

În acest context, operatorii economici care comercializează către consumatorii finali produse ambalate în ambalaje primare reutilizabile sunt obligaţi să evidenţieze distinct valoarea garanţiei la indicarea preţului produsului oferit spre vânzare consumatorilor şi să informeze consumatorii asupra caracterului reutilizabil al ambalajului primar, respectiv a sistemului de preluare a ambalajelor primare reutilizabile şi de returnare a valorii de garanţie plătită pentru acestea. Mai mult, operatorii economici care comercializează produse ambalate în ambalaje primare reutilizabile sunt obligaţi să primească ambalajele reutilizabile la schimb sau să ramburseze, la solicitarea cumpărătorului, valoarea garanţiei.

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să atingă, până la 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală generată, cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării.

Asociaţia Coaliţia pentru Economia Circulară (ACEC), Asociaţia Română pentru Managementul Deşeurilor (ARMD) şi Asociaţia Română pentru Ambalaje şi Mediu (ARAM) organizează, joi, dezbaterea cu tema ‘Plăteşti cât arunci – de la concept la practică’.