„V-aţi întânit de 20 de ori. Şi!??
Aţi făcut nu ştiu câte rapoarte. Şi!??
Aţi făcut cutare şi cutare. Şi!??
Cu ce rezultate!?? Unde a ajuns preţul acţiunii?
Aţi venit azi să ne spuneţi toate astea. Bine că măcar de data asta aţi venit. Şi!??“, a comentat un acţionar raportul fostului preşedinte al Comitetului Reprezentanţilor (CR) acţionarilor Fondului Proprietatea (simbol bursier FP). Acţionarul era nemulţumit că, la mai bine de un an de la listarea Fondului cotaţiile acţiunilor acestuia abia depăşesc jumătate din valoarea nominală de 1 leu, la care i s-a calculat despăgubirea.
Zelul reprezentanţilor acţionarilor, ai reprezentanţilor aleşi ieri, de a apăra interesele generale ale acestora, şi nu numai ale unora, s-a văzut şi din graba cu care s-au întâlnit pentru prima oară. La prima lor întâlnire, ar fi trebuit să-şi aleagă preşedintele, dar acesta nu este cunoscut, deocamdată.
Pe de altă parte, micii acţionari şi mai ales foştii proprietari depăgubiţi cu acţiuni ale FP, nu au reuşit să-şi impună prin vot nici un reprezentant, sau unul care să fie măcar susceptibil să le susţină interesele.
Favoriţi au fost din start aleşii fondurilor străine de investiţii de risc care deja controlează Fondul Proprietatea. Faptul a fost uşor de anticipat încă din momentul votului pentru revocarea vechilor membri ai Comitetului Reprezentanţilor (CR), cerută de fondurile străine.
Revocarea nu a fost votată în cazul fostului președinte Sorin Mîndruțescu, care este și șeful Oracle România și nici în cazul lui Cristian Bușu, absent, care oricum candidau și pentru un nou mandat. Împotriva revocării lor au fost 84% din voturile celor prezenți, semn că fondurile de investiții îi doreau în continuare în CR.
Scorul de 84% din voturile celor prezenţi a fost înregistrat de nenumărate ori cu prilejul diverselor consultări de pe parcursul adunării generale, chiar și atunci când sala se golise cu mulți dintre foștii proprietari, frustrați de lipsa de putere. Această proporţie este apropiată de prezenţa oficialilor fondurilor de investiţii. Cvorumul adunării generale nu a ajuns la 50% din totalul voturilor. Or fondurile de investiţii străine au 47 % din totalul drepturilor de vot, iar cele româneşti 10%. Nu au fost toate prezente şiaşa a mai rămas ceva loc şi pentru voturile acţionarilor mici prezenţi.
Dintre fondurile de investiții se remarcă Manchester Securities Corporation, din grupul american Elliott Associates, cel mai mare acţionar al FP, cu aproape 13% din titluri. Al doilea cel mai mare acţionar este fondul de investiţii de risc City of London Investment Management (peste 7% din totalul acţiunilor).
Aleşii şi candidaţii
Trei străini au fost aleşi ca membri noi în Comitetul Reprezentanţilor (CR) al FP. Toţi trei au fost propuşi şi votaţi de fondurile de investiţii de risc menţionate şi de multe altele, toate cele care vor să cât mai mulţi bani de la FP, chiar cu preţul vânzării accelerate a activelor FP.
Manchester Securities Corp. l-a propus pe Steven van Groningen, un specialist respectat al pieţei financiare româneşti, acum preşedinte al Raiffeisen Bank. Groningen a mai condus în România şi ABN AMRO Bank ( care avea să devină RBS Bank România) şi este prelşedintele Consiliului Investitorilor Străini din România.
Groningen a dat dovadă de un mare respect pentru acţionari răbdând să rămână la adunarea generală până când, cu 20 de minute înainte de a i se cere să se prezinte acestora şi să spună cum vrea să-i reprezinte, alte priorităţi i-au reclamat preyența în altă parte.
AGA l-a votat totuşi, cu peste 91% din voturile celor prezenţi, ceea ce însemană că olandezul a avea deja şi încrederea a o nună parte din micii acţionari români.
Tot Manchester Securities Corp. l-a propus şi pe polonezul Piotr Rymaszewski, care afost directorul general al unui fond de investiţii dinsPolonia (Octavia) la care Manchester are 60% din acţiuni. A obţinut 88% din voturi.
În fine, Julian Healy este un contabil englez care se ocupă chiar cu reprezentarea unor anumiți acționari în consilii de administraţie şi comitete de supraveghere. A fost propus de City o London Investment Management şi votat cu 84%, cifra care a decis şi păstrarea lui Sorin Mîndruţescu (propus de compania de brokeraj cehă Wood & Company) şi a lui Cristian Buşu (propus de Cristian Buşu).
Wood & Company este intermediarul ales de Franklin Templeton pentru răscumpărarea din piaţă a acţiunilor FP.
Nu au nici o şansă condidaţii care nu au fost preferaţi de grupul fondurilor de investiţii străine.
Claudiu Doroş, vicepreşedintele SIF Moldova, a fost primul de sub listă, cu 20% din voturi, adică ale acţionarilor români fonduri de investiţii, brokeri sau foşti proprietari.
Claudiu Doroş era conştient de şansele sale reduse, dar a făcut un scor bun pentru SIF Moldova, în fond, care promovează o politică de administrare total diferită de cea de inspiraţie Elliot Associates, a Franklin Templeton Investment Management (administratorul FP).
SIF Moldova dublează politica de vânzări, necesare pentru acordarea dividendelor mari cerute de fondurile acţionare, cu cererea de capital pentru noi investiţii. Cât succes va avea – vom vedea vineri, după ce azi nu s-a obţinut cvorumul necesar aprobării majorării de capital.
Revenind la Fondul Proprietatea, mai trebuie amintit Victor Cionga, un specialist al investiţiilor, reprezentant al lui Ion Nicolae Crissoveloni, moştenitorului marelui bancher interbelic, şi al altor mici acţionari, care a obţinut la rândul său un scor onorabil de 14%.
Un alt reprezentant al acţionarilor români, Dumitru Beze, directorul Asociaţiei Investitorilor pe piaţa de Capital (APIC) a luat doar 6% din voturi. Beze a candidat, însă pentru alţii, din moment ce, practic, prin pledoaria sa, şi-a împins votanţii spre candidaţii marilor fonduri de investiţii, probabil la sugestia celor care îl propuseseră, administratorii a două mici fonduri mutuale româneşti, Carpatica Global şi Omninvest.
Cei doi candidaţi foşti proprietari despăgubiţi, care s-au propus unul pe altul, Răzban Milea şi Ilie Călugăru, au obţinut în jur de 4% din voturi. Retorica lor nu le-a susţinut prea mult cauza. De altfel, nu numai conform structurii acţionariatului ci şi din perspectiva opţiunilor disponibile de administrare a Fondului Proprietatea, acesta nu mai aparţine „proprietarilor“. Mai ales că, în demersurile lor, în afară de frustrarea legitimă, aceştia nu se pot folosi decât de cunoştinţe de piaţă aproximative.
„Avem nevoie de un jurist internaţional, astfel suntem pierduţi!“, a declamat o doamnă avocat în vârstă de 90 de ani, care aflase din întâmplare că se ţine adunarea generală, pentru că nu intrase pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti şi nu citeşte presa, economică sau nu.
„Pentru oamenii aceştia, poate chiar ar fi mai bine ca activele fondului să se vândă cât mai repede, la un preţ cât mai mare şi ei să-şi poată vinde acţiunile cât mai bine şi cât mai repede, chiar dacă Fondul Proprietatea se va lichida“, a comentat un broker.
Mai multe despre această eventualitate în articolul Americanii vând zestrea Fondului Proprietatea, dar nu-i cumpără nimic.