Acţionarii Nuclearelectrica au aprobat participarea cu 2 milioane de euro la proiectul reactoarelor 3 şi 4
‘În urma dezbaterilor, acţionarii societăţii hotărăsc următoarele: (…) Aprobarea participării SN Nuclearelectrica SA în cadrul unui proiect de tip ‘Green/Brown Field’ prin constituirea unei societăţi de tip IPP (Producător Independent de Energie), la care SN Nuclearelectrica SA va putea contribui cu bunuri mobile şi imobile a căror valoare urmează să fie evaluată de un evaluator independent în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi/sau aport de capital în numerar, în funcţie de necesităţi, dar nu mai mult de 2.000.000 de euro, în condiţiile încadrării în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat conform prevederilor legale, şi investitorul privat selectat va contribui cu aport în numerar’, se arată în raport.
Totodată, a fost aprobată demararea unei proceduri competitive de selectare a unui investitor privat pentru constituirea unei societăţi cu capital mixt în vederea implementării proiectului unităţilor 3 şi 4, odată cu aprobarea constituirii unei comisii de negociere.
Acţionarii Nuclearelectrica au aprobat şi strategia de continuare a proiectului, publicată săptămâna trecută pe site-ul companiei, care prevede faptul că statul român analizează acordarea unor măsuri de sprijin pentru proiectul reactoarelor 3 şi 4, printre care şi posibilitatea de a vinde energia înainte ca unităţile să obţină licenţa de producţie.
Autorii strategiei argumentează necesitatea ca acest proiect să primească sprijin din partea statului, având în vedere valoarea ridicată a investiţiei şi contextul actual al pieţei de energie, care nu este propice investiţiilor în proiecte mari.
”În contextul economic actual şi al pieţei de electricitate care nu oferă condiţii suficiente pentru realizarea investiţiilor în proiectele mari de infrastructură energetică, necesare sectorului energetic, cu impact major în revigorarea economică a României, coroborat cu specificitatea tehnologiilor energetice cu emisii reduse de carbon, adesea caracterizate prin necesar de capital intensiv şi durate mari de realizare, se pune problema necesităţii unor mecanisme-suport care să faciliteze realizarea investiţiilor mari de infrastructura energetică, bazate pe principiile pieţei libere de energie şi cu respectarea reglementărilor europene privind transparenţa, competiţia şi ajutorul de stat”, se arată în strategie.
Astfel, în prezent, se află în analiză măsuri precum: ‘(i) posibilitatea contractării, de către societatea de proiect, a energiei electrice înainte de obţinerea licenţei de producător, atât pe platforma OPCOM, cât şi în afara acesteia şi (ii) dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferenţă), model utilizat în cadrul reformei pieţei de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susţinerea investiţiilor din domeniul energetic în capacităţi de producţie cu emisii reduse de carbon’, se mai precizează în strategie.
O altă modalitate de a susţine această investiţie este posibilitatea garanţiei de stat drept un instrument necesar pentru securizarea finanţării investiţiilor mari de infrastructură energetică, care aduc plusvaloare în plan economic şi social, mai precizează documentul citat.
De asemenea, statul român va deţine maximum 49% din compania ce va fi înfiinţată pentru lucrările la Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă.
”Se va avea în vedere că participaţia cumulată a SNN şi, după caz, a statului român să nu scadă sub 30% din capitalul social”, subliniază autorii proiectului.
Strategia prevede, într-o primă etapă, iniţierea, derularea şi finalizarea de către SNN a unei proceduri competitive de selectare a unui investitor privat (IP), în vederea constituirii unei societăţi, respectiv un joint-venture. Societatea va fi constituită între SNN şi unul sau mai mulţi investitori privaţi, valoarea investiţiei SNN în EnergoNuclear fiind transferată companiei nou-înfiinţate.
Societatea este premergătoare unei companii de tip IPP (producător independent de energie).
Iniţial, noua societate de proiect va fi constituită din aportul exclusiv în numerar al SNN şi al investitorului privat selectat, corespunzător unei cote de 49%, respectiv 51%. Contribuţia în numerar a SNN va fi iniţial de maximum 2 milioane de euro. Capitalul social minim al proiectului va fi dimensionat astfel încât să permită contribuţia integrală în natură a SNN şi a statului român la proiect, plus alte aporturi în numerar iniţiale şi ulterioare, însă contribuţia investitorului privat nu va reprezenta mai puţin de 51%.
Statul român deţine dreptul de a contribui în natură şi/sau numerar, cu respectarea procentului minim de deţinere al IP de 51%.
Noua strategie de continuare a proiectului Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă are în vedere asigurarea obiectivelor energetice strategice pentru România pe termen lung, la cele mai mici costuri pentru consumatori, în condiţiile disponibilităţii tuturor resurselor aferente necesare şi cu respectarea cerinţelor de mediu (ţinta de decarbonizare) stabilite de Comisia Europeană, se arată într-un comunicat al Nuclearelectrica.
”Creşterea capacităţii energetice a centralei de la Cernavodă cu încă două unităţi a fost identificată de statul român ca fiind soluţia optimă de acoperire a deficitului de capacitate după anul 2020, aşadar decizia de dezvoltare a proiectului prin procedura de tip Green/Brown Field are în vedere demararea cu celeritate a acţiunilor prevăzute în strategie şi reducerea costurilor de investiţie cauzate de întârzierile în procesul de dezvoltare a proiectului”, se mai spune în comunicat.
Compania Ernst & Young va acorda consultanţă financiară Nuclearelectrica pentru proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă în cadrul unui contract în valoare de 205.000 de euro, fără TVA, potrivit unui anunţ de atribuire postat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice /SEAP/.
La începutul lunii iulie, ministrul Economiei, Constantin Niţă, declara, într-un interviu acordat Bloomberg, că România speră să ajungă la un acord cu firma China General Nuclear Power Holding Corp. cu privire la construcţia a două noi reactoare la centrala nucleară de la Cernavodă, cel mai târziu până în primăvara lui 2015.