Acţionarii SIF Muntenia au ales noi reprezentanţi, într-o AGA maraton de 33 ore

Aceasta a fost cea mai lungă Adunare Generală a Acţionarilor (AGA) din istoria recentă a pieţei de capital din România, în condiţiile în care acţionarii au intrat în sala de şedinţă sâmbătă, la ora 10:00, iar şedinţa a fost încheiată abia duminică, la ora 19:25.

Miza pentru Consiliu este dată de faptul că acesta are dreptul să negocieze contractul cu administratorul SIF Muntenia, societatea de administrare a investițiilor Muntenia Invest. Totodată, Consiliul supraveghează activitatea administratorului SIF.

La finele lunii mai, SIF Muntenia avea un activ net de 1,256 miliarde lei (circa 280 milioane euro).

„Alegerea unui nou Consiliu al Reprezentanților Acționarilor este un eveniment important în activitatea SIF Muntenia, ce poate marca o schimbare de direcție în politica de administrare în perioada următoare. În ceea ce ne priveşte, ca administrator, am asigurat toate condiţiile necesare, de la documentație şi personal administrativ la sistemele electronice de numărare a voturilor, pentru ca adunarea să se desfăşoare într-un cadru transparent, cu respectarea reglementărilor în vigoare. Am răspuns, de asemenea, pe durata întregii adunări tuturor solicitărilor acţionarilor”, a afirmat Gabriel Filimon, director executiv Muntenia Invest.

Totuşi, AGA pentru revocarea Consiliului a fost tensionată dinainte de derulare, întrucât Muntenia Invest a limitat, joi, la 5% drepturile de vot ale unui grup de 37 de acţionari care deţin aproape 16,9% din titlurile SIF. În grupul respectiv se regăseau şi cei care au solicitat revocarea Consiliului, respectiv omul de afaceri Gheorghe Iaciu şi fondul de investiţii ING International Romanian Equity.

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a dispus vineri noaptea ca limitarea să fie ridicată în urma unei sesizări a Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital şi după ce Muntenia Invest nu a prezentat documente pe baza cărora a stabilit că investitorii respectivi acţionează concertat.

Noul Consiliu este format din 11 reprezentanţi aleşi de un grup de acţionari „revoluţionari”, care au susţinut propunerile omului de afaceri omul de afaceri Gheorghe Iaciu, care deţine 5% din titlurile SIF Muntenia, şi a fondului de investiţii ING International Romanian Equity.

Din vechiul Consiliu a fost reales doar omul de afaceri Adrian Andrici, aflat şi el în grupul coalizat în jurul lui Iaciu. Andrici este acţionar SIF Muntenia şi membru în fostul Consiliu încă din 2005. El este unul dintre investitorii importanţi de pe bursă.

În Consiliu au mai fost aleşi Olimpiu Blăjuţ şi Răzvan Lefter, ambii angajaţi ai casei de brokeraj Swiss Capital.

Blăjuţ este director general adjunct la Swiss Capital, unde lucrează din 2005. Anterior, în perioada 2002 – 2005, a fost dealer la Eximbank, iar între 1996 şi 2002 a fost director de tranzacţionare la firma de brokeraj Sira-Invest-Bucharest.

Lefter este broker la Swiss Capital din noiembrie 2011, unde a venit de la casa de brokeraj EFG Eurobank Securities, la care a activat din 2007. Din 2003 până la finalul anului 2006 a lucrat la ING Bank.

Alţi doi noi membri sunt Marcel Gheorghe, avocat specializat pe piaţa de capital, şi Daniel Pandele. Din anul 2001, Pandele este asociat şi administrator Doraly Mall, firmă controlată de Gheorghe Iaciu.

Alături de aceştia au mai fost aleşi economistul Gabriel Vasile şi brokerii Florin Cazan şi Ştefan Gioga.

Gabriel Vasile este consultant pentru afaceri şi management, fiind implicat în diverse proiecte de real estate şi management al activelor.

Cazan şi Gioga sunt unii dintre cei mai vechi brokeri din piaţa de capital. Cazan lucrează la casa de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment din 2002 şi activează în piaţa de brokeraj din 1997. Tot din 1997 activează pe piaţa de capital şi Gioga, care din acel an lucrează la Active International, unde este în prezent director de tranzacţionare.

Consiliul este completat de Cristian Alexandru Ştefănescu, Catălin Mancaş şi Dan Sârboiu.

Ştefănescu este proprietarul primului restaurant Subway din România. Din 2006 până în 2011, a lucrat la Piraeus Bank în cadrul diviziei Corporate. Mancaş este investitor pe piaţa de capital şi între 2008 şi 2011 a fost angajat la firma de brokeraj Romcapital. Sârboiu este director la Direcţia Administrarea Reţelei din cadrul Romanian International Bank şi activează în bancă din 2003. Anterior, a mai lucrat la CEC (1999-2002), Banca Românească (1995 – 1999), BCR (1990 – 1995), BNR (1990), Ministerul Energiei Electrice (1987 – 1990).

Nu mai puţin de 30 de candidaţi au fost înscrişi pentru cele 11 locuri în Consiliul Reprezentanţilor, printre aceştia numărându-se şi fostul preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private Mircea Oancea, Dan Pascariu, preşedintele UniCredit Ţiriac Bank, mai mulţi brokeri şi nouă membri din fostul Consiliu.

Acţionarii au aprobat şi distribuirea unor dividende suplimentare de 98,4 milioane lei din rezervele existente la finalul anului trecut şi constituite din sumele reprezentând dividende neridicate timp de trei ani.

Deciziile AGA ar putea fi contestate în instanţă, însă, de unii mici acţionari care nu au fost de acord cu hotărârile luate,

Acţionarii au intrat în sala de şedinţe sâmbătă dimineaţă la ora 10:00, însă votul asupra punctelor propuse spre aprobare a început după 12 ore, respectiv după ora 22:00. În acest timp, au fost dispute cu privire la înlocuirea preşedintelui de şedinţă, procedura de vot şi listele de prezenţă şi vot prin corespondenţă.

Până duminică dimineaţă la ora 1:30, majoritatea acţionarilor prezenţi votaseră, însă apoi a fost aşteptat un acţionar care avea procuri de la circa 100 de alţi acţionari. Votul s-a încheiat în jurul orei 5, iar apoi a început numărătoarea voturilor, iar rezultatul a fost anunţat abia la ora 19:25.

La acel moment în sală erau aproximativ 40 de acţionari.

Procesul de votare a fost anevoios întrucât fiecare acţionar trebuia să meargă la secretariatul tehnic de unde primea buletinul de vot, iar după încheierea votului, buletinele erau aranjate în ordine alfabetică. Apoi, reprezentanţi ai Muntenia Invest completau într-un fişier Excel, în dreptul fiecărui acţionar, opţiunea sa pentru vot. Alături de numele acţionarului era trecut numărul de acţiuni pe care acesta îl deţine. La final, se afla câte voturi au fost acordate fiecărui candidat.

Astfel, fiecare acţionar putea verifica dacă votul său este înregistrat corect. Înscrierea voturilor era proiectată pe un ecran mare, pe care îl puteau vedea toţi acţionarii din sală.

Deşi directorul executiv al Muntenia Invest, Gabriel Filimon, a spus înainte de aplicarea acestei metode că va fi una care va dura mult timp, acţionarii care au susţinut propunerea lui Iaciu au afirmat că „interesele financiare” sunt mai importante decât timpul alocat.

Înscrierea rezultatelor nu a mai fost publică la punctele privind revocarea membrilor Consiliului Reprezentanţilor şi alegerea noilor membri.

Tensiunea din AGA a fost vizibilă imediat după ce acţionarii au intrat sâmbătă în sala de şedinţe, iar unul dintre cei aflaţi în jurul lui Iaciu a solicitat ca şedinţa să nu fie prezidată de preşedintele Comitetului Reprezentanţilor, Marian Dinu. Acţionarul a prezentat cererea deoarece, vineri, la prima convocare, Dinu nu ar fi respectat legea când a ales secretarul de şedinţă prin votul majorităţii numărului de acționari prezenţi şi nu în baza acţiunilor deţinute de aceştia.

Până la ora 11:20 au fost discuţii în contradictoriu, inclusiv cu argumente legale şi din statutul SIF Muntenia, între grupul din jurul lui Iaciu şi mai mulţi acţionari, printre care şi angajaţi ai Muntenia Invest, care se opuneau înlocuirii lui Dinu în prezidiu.

Dinu a spus că poate supune la vot înlocuirea sa dacă votul se va face prin ridicarea mâinii, astfel că un om ar fi avut un vot indiferent de câte acţiuni deţinea.

Majoritatea investitorilor prezenţi au reacţionat dur la această propunere, spunând că s-ar încălca atât statutul SIF Muntenia, cât şi Legea societăţilor comerciale, cerând că fiecare acţionar să aibă un număr de voturi egal cu numărul de acţiuni pe care le deţine.

La acel moment, în sala erau prezente 177 de persoane. În prima jumătate a sălii erau acţionarii din grupul „revoluţionarilor”, iar în a doua erau restul acţionarilor, în mare parte angajaţi ai Muntenia Invest sau persoane care acţionează concertat cu administratorul SIF Muntenia.

Contraargumentul lui Dinu a fost ca încă nu a fost deschisă şedinţa de AGA, astfel că s-ar putea vota şi în felul propus de el.

Alt subiect care a generat nemulţumiri a fost procedura de vot electronic propusă de Muntenia Invest, întrucât investitorii din grupul revoluţionarilor se temeau ca voturile să nu fie înlocuite sau să nu fie înregistrate după cum au fost exprimate.

După o pauză de o oră, în care reprezentanţii Muntenia Invest au stabilit modalitatea de vot care s-a aplicat în AGA, Dinu a anunţat că nu mai vrea să prezideze şedinţa. În următoarele două ore a fost ales noul preşedinte de şedinţă, respectiv avocatul omului de afaceri Gheorghe Iaciu, Alina Albu.

Raportul de forţe dintre investitorii „revoluţionari” și ceilalţi acţionari a fost vizibil încă de la votarea preşedintelui de şedinţă. Alina Albu a primit 134,3 milioane de voturi (16,64% din capitalul social al SIF), în timp ce contracandidatul său, fostul preşedinte al Comitetului Reprezentanţilor Gabriel Burlacu, a primit doar 12,6 milioane de voturi (1,56% din capitalul social).

AGA a început în jurul orei 14:30, iar alegerea celor trei secretari de şedinţă a mai durat aproape două ore. Ulterior, între orele 18:00 şi 21:30, au fost verificate listele de prezenţă, inclusiv cele la votul prin corespondenţă, deoarece secretariatul tehnic nu a vrut să îşi asume responsabilitatea pentru corectitudinea listelor respective.

La finalul verificărilor, cvorumul a fost de 32,62% din capitalul social, unul dintre cele mai mari înregistrate la o AGA la SIF.

Ulterior verificărilor a urmat votul asupra punctelor de pe ordinea de zi, care s-a încheiat duminică dimineaţa în jurul orei 5, iar numărătoarea voturilor a durat până la ora 19:00. La momentul închiderii şedinţei, în sală mai erau circa 15 acţionari, care au aplaudat finalul unei AGA maraton de 33 de ore.