La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în creştere cu 0,48%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, se plasa cu 0,54% peste nivelul de miercuri. Indicele reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea (FP).
Indicele extins BET-BK, care cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), a avansat cu 1,11%, iar indicele BET-NG, al titlurilor companiilor din sectorul energetic, a urcat cu 1,83%.
Totodată, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF şi al titlurilor Fondul Proprietatea, se situa cu 0,22% peste ziua precedentă.
Acţiunile Băncii Carpatica (BCC) au continuat să urce semnificativ şi la deschiderea şedinţei de joi, pentru a treia zi consecutiv, iar în primele zece minute de tranzacţionare creşterea a ajuns la 9,25%. Cotaţiile au revenit apoi spre nivelul de miercuri, în condiţiile în care unii investitori au început să marcheze din profitul înregistrat în ultimele şedinţe, iar volumul de acţiuni pentru care erau ordine de vânzare a depăşit vizibil cererea.
La închiderea pieţei principale, titlurile băncii erau la 0,0538 lei, preţ cu 0,37% sub ziua precedentă.
Acţiunile băncii au urcat în precedentele două şedinţe cu aproape 32% şi întorcându-se la nivelul din luna mai a anului trecut, deşi banca nu a făcut niciun anunţ în piaţă.
Brokerii cred că evoluţia este susţinută de speculaţii şi zvonuri privind negocierea vânzării pachetului de control deţinut de omul de afaceri Ilie Carbulea, dar şi de investitorii care au început să cumpere la orice preţ în speranţa că apoi vor vinde la niveluri mai ridicate. Zvonuri privind vânzarea băncii au mai circulat în ultimii ani, însă nicio tranzacţie nu a fost încheiată.
Alte zvonuri care au apărut în piaţă în ultimele îl indică pe fostul director general al Băncii Transilvania Robert Rekkers ca posibil viitor director general al Băncii Carpatica.
„Evoluţia acţiunilor este strâns legată de zvonul conform căruia Robert Rekkers ar veni pentru functia de CEO. Repet, este un zvon şi nu a fost confirmat de nici una din părţi. Dacă este să privim din punct de vedere tehnic, evoluţia acţiunilor în ultima perioadă se află pe un trend descendent bine conturat. Pe lângă acest aspect, mai erau şi acele probleme legate de justiţie ale domnului Ilie Carabulea, care au afectat banca mai mult la nivel de imagine”, a declarat pentru MEDIAFAX Ciprian Bîrsan, trader la firma de brokeraj Transilvania Capital.
Volumul de acţiuni tranzacţionate joi a fost mai ridicat decât rulajele din precedentele două zile, fiind transferate titluri reprezentând 0,41% din capitalul social al băncii, pentru 736.000 de lei. La finalul şedinţei, numărul de acţiuni Carpatica scoase la vânzare depăşea de aproape şase ori cererea.
Atenţia speculatorilor s-a îndreptat joi spre alte acţiuni mai puţin lichide, precum Rompetrol Rafinare (RRC), care au avansat cu 9%, dar şi spre titlurile Amonil, Oltchim, Dafora şi Contor Group, care au atins pragul maxim de variaţie admis pentru majoritatea titlurilor de la BVB, de 15%.
Titlurile Dafora şi Oltchim au consemnat transferuri de 471.000 de lei şi, respectiv, de 434.000 de lei, în timp ce celelalte celelalte rulaje au fost mai reduse.
„Încep să fie căutate acţiunile ieftine, cele din eşalonul secund de vizibilitate, care au scăzut anul trecut şi care în acest an ar putea oferi surprize plăcute din punct de vedere al creşterii. Unii investitori cumpără acum în speranţa că vor vinde mai târziu la un preţ mai mare”, a afirmat alt broker.
Investitorii au realizat tranzacţii cu acţiuni de 22,2 milioane lei (5 milioane euro), valoare cu 15% peste rulajul şedinţei anterioare, de 19,2 milioane lei (4,3 milioane euro).
Pe primele trei locuri în topul rulajelor s-au plasat acţiunile Fondului Proprietatea (6,4 milioane lei), Banca Transilvania (2,6 milioane lei) şi SIF Oltenia (2,4 milioane lei). Cele trei titluri au asigurat, astfel, peste jumătate din lichiditatea pieţei.
La revenirea la tranzacţionare, după o absenţă de doi ani şi patru luni până la aprobarea planului de reorganizare, acţiunile Uztel (UZT) au încheiat în creştere cu 6,67%, la 2,4 lei, pe un rulaj de 27.000 de lei. Firma a intrat în insolvenţă în septembrie 2010, iar de atunci acţiunile au fost oprite de la tranzacţionare. Prima tranzacţie cu aceste titluri a fost realizată la un preţ cu 15% sub ultimul preţ din 7 septembrie 2010, dar apoi cotaţia a revenit pe creştere.
Pe piaţa Rasdaq, investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 841.000 de lei, valoare de trei ori peste rulajul de miercuri, de 253.000 de lei.
Cea mai mare parte a rulajului a fost asigurată de acţiunile Prospecţiuni (PRSN), care au consemnat operaţiuni de 345.000 de lei. Cel mai recent transfer cu aceste titluri a fost realizat la 0,1834 lei, preţ în creştere cu 3,62%.
O creştere puternică, de 8,91%, au înregistrat şi acţiunile Armax Gaz (ARAX), care au ajuns la 0,0721 lei. Evoluţia a venit pe al doilea rulaj de pe Rasdaq, de 134.000 de lei.
La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele de la Londra şi Frankfurt erau în creştere cu 0,2% şi, respectiv, cu 0,6%, iar piaţa de la Paris era în stagnare.