Acţiunile Fondului Proprietatea au urcat cu 1,7%, depăşind nivelul de închidere din ziua listării

Piaţa locală a încheiat, astfel, a şasea şedinţă consecutivă de scădere, deşi bursele internaţionale au fost pe verde. În ultimele zile, indicele general BET-C a coborât cumulat cu 3,2%.

„Cred că lipsa banilor a dus la decuplarea pieţei locale de evoluţia burselor externe. Nu sunt ştiri care să aducă bani noi în piaţă. Punctual, pe unele acţiuni mai intră bani, aşa cum am văzut şi în cazul titlurilor Fondului Proprietatea. Pe termen scurt, unii vor ieşi înainte de dividend, alţii aşteaptă preţuri mai bune. Totodată, o explicaţie pentru lichiditatea redusă poate fi şi faptul că unii investitori au vândut acţiuni din portofoliu şi au direcţionat banii respectivi către oferta de la Transgaz, anticipând un preţ mai mic în ofertă. Totuşi, trebuie să vedem şi partea bună pe care oferta Transgaz o va avea asupra pieţei, şi anume că va atrage bani noi în piaţă. Dacă ne uităm la efectul pe care l-a avut anunţul privind programul de răscumpărare la Fondul Proprietatea, vedem clar că piaţa are nevoie de un imbold ca să intre bani noi”, a declarat pentru MEDIAFAX Adrian Ormenişan, şeful Serviciului de Intermediere din SSIF Broker.

Compania Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, a anunţat miercuri seară că în câteva zile ar trebui să un program de răscumpărare pentru maximum 8% din acţiunile FP.

„Cred că evoluţia de azi a acţiunilor Fondului Proprietatea a fost una speculativă, ţinând cont că pe celelalte acţiuni, inclusiv pe SIF-uri, volumele au fost mici. Anunţul privind începerea programului de răscumpărare a revigorat acţiunile Fondului Proprietatea, care de câteva săptămâni se tranzacţionau într-un range îngust. Poate că a fost o speculaţie intra-day sau pe termen mediu. Unii investitori cumpără acum la un preţ mai mic, sperând ca ulterior să vândă la un preţ mai mare. Răscumpărarea depinde foarte mult de cum va fi făcut acest program. Atât timp cât pieţele externe rămân pe verde, cred că preţul acţiunilor Fondului Proprietatea va merge în sus, însă, dacă apar corecţii pe bursele internaţionale, atunci cred că nivelul de 0,6 lei va fi un suport solid”, a afirmat Ormenişan.

Titlurile FP vor fi răscumpărate la preţuri cuprinse între 0,2 lei şi 1,5 lei. Astfel, calculat la preţul maxim, pachetul vizat este evaluat la 1,651 miliarde lei (376 milioane euro).

Brokerul nu crede că acţiunile Fondului Proprietatea vor atinge preţul maxim din programul de răscumpărare, având în vedere că pe măsură ce cotaţiile vor creşte, din ce în ce mai mulţi investitori vor începe să vândă pachete mai mari şi vor pune, astfel, presiune pe preţ.

Preţul maxim joi, de 0,6515 lei/acţiune, a fost atins în ultimele minute ale şedinţei şi a fost cu 1,8% peste ziua anterioară. La finalul şedinţei, acţiunile FP au fost cotate la 0,651 lei, preţ în creştere cu 1,72%, şi au înregistrat cel mai ridicat nivel de închidere atins vreodată la Bursă.

Preţul maxim istoric atins de aceste titluri la Bursă a fost în ziua listării, când unele transferuri au fost realizate la 0,675 lei/acţiune. Preţul de la finalul primei şedinţe la BVB, respectiv 25 ianuarie 2011, a fost de 0,6495 lei.

Pe piaţa principală, investitorii au realizat 476 de tranzacţii cu acţiunile Fondului Proprietatea, în valoare cumulată de 14,6 milioane lei (3,3 milioane euro). Totodată, au fost efectuate şi patru deal-uri, de 11,7 milioane lei (2,7 milioane euro).

La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a fost cu numai 0,08% peste nivelul de miercuri, în timp ce indicele BET-NG, al acţiunilor companiilor din sectorul energetic, s-a plasat cu 0,63% sub ziua precedentă.

Indicele extins al Bursei, BET-XT, a stagnat. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

Indicele extins BET-BK, care cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), a scăzut cu 0,14%, în timp ce indicele BET-FI a crescut cu 0,31%. BET-FI include acţiunile celor cinci SIF-uri şi titlurile Fondului Proprietatea (FP).

Acţiunile Băncii Transilvania (TLV) au încheiat ziua în creştere cu 0,23%, fiind cotate la 1,323 lei. Aceste titluri au debutat în creştere cu 2,9%, revenind după ce în ultima jumătate de oră a şedinţei de miercuri, preţul a coborât cu aproape 7%, sub presiunea mai multor ordine de vânzare. Operaţiunile de joi au cumulat 743.000 de lei, valoare de patru ori sub rulajul de miercuri, de 3,3 milioane lei.

„Pe acţiunile Băncii Transilvania şi BRD s-a văzut că miercuri au fost un ordin foarte mare de vânzare pe închidere, ceea ce arată că este vorba de un investitor mare. Probabil că pe ambele acţiuni a fost o încercare de exit. Totuşi, nu înţeleg de ce nu a fost această încercare când actiunile erau mai sus”, a afirmat Ormenişan.

Titlurile BRD (BRD) au încheiat ziua în scădere cu 1,42%, la preţul de 8 lei, şi au consemnat un rulaj de 427.000 de lei.

Acţiunile Transgaz au crescut cu 0,49%, la 205 lei, în a şasea zi de derulare a ofertei prin care statul vrea să vândă 15% din titlurile companiei. Acţiunile Transgaz au scăzut în primele două zile ale ofertei cu peste 8%, însă de luni au început să revină uşor şi au crescut cu 4,6%.

Preţul de miercuri de la bursă este cu aproape 20% peste cotaţia minimă din oferta de vânzare şi, în acelaşi timp, cu 11% sub cotaţia maximă din ofertă.

Lichiditatea de joi, de 37 milioane lei (8,4 milioane euro), este cu 26% sub rulajul de miercuri, de 50,1 milioane lei (11,4 milioane euro). Aproape 80% din lichiditatea de joi a fost asigurată de operaţiunile cu titlurile Fondului Proprietatea (26,3 milioane lei) şi un deal cu acţiuni OMV Petrom (2,3 milioane lei).

Pe piaţa Rasdaq, investitorii au tranzacţionat acţiuni de 1,4 milioane lei, valoare cu 70% peste nivelul de miercuri, de 825.000 de lei. Peste 90% din rulajul pieţei a fost asigurat de un deal cu 1% din titlurile Prospecţiuni (PRSN), în valoare de 1,3 milioane lei.

La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în creştere cu până la 0,6%, în timp ce pieţele din Europa Centrală şi de Est evoluau incert.