Vineri 28 noiembrie, cotaţia OMV Petrom (SNP) a scăzut cu 2,15% până la 0,418 lei / titlu, după ce reuniunea OPEC se încheiase fără un acord privind reducerea producţiei de petrol. Era prima cădere sub pragul de 0,42 lei / acţiune. Marţi după amiază, SNP abia dacă reuşea o creştere cu 0,12%, pe seama veştii că Guvernul nu va creşte în 2015 redevenţele plătite de companie.
Creşterea fragilă de marţi după amiază a SNP era însă doar o corecţie a tendinţei descendente înregistrată după 5 septembrie încoace. Atunci a fost ultima zi când cotaţia la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a fost peste 0,48 lei / acţiune. De atunci încoace, valoarea OMV Petrom (SNP) la bursă a scăzut cu 14,8% faţă de preţul mediu din perioada iulie-august 2014, de 0,485 lei / acţiune SNP.
„Cred că deprecierea puternică a preţului petrolului este factorul principal al corecţiei suferite de titlurile SNP. Pe de altă parte, discuţiile privind un nou plasament privat accelerat (de acţiuni SNP, n.r.), prin care Fondul Proprietatea (FP) să îşi reducă participaţia de la OMV Petrom, au avut şi ele o contribuţie nefavorabilă la evoluţia descendentă a preţului”, răspunde Simion Tihon, broker la Prime Transaction, la întrebările ECONOMICA.NET.
Scăderea preţului petrolului s-a văzut deja în „rezultatele financiare mai slabe în comparaţie cu perioada similară din 2013 şi care anunţă deja un randament al dividendui mai mic decât cel de anul acesta”, adaugă Simion Tihon.
SNP ar putea oferi investitorilor un dividend brut de 0,024 lei / acţiune, ceea ce presupune o achiziţie, în prezent, la randamente brute ale dividendului de circa 5%, potrivit estimărilor Prime Transaction. Analiştii de la Prime au făcut estimarea luând în calcul o rată de 40% de distribuire a profitului net pe 2014 prin dividende, în 2015.
Trebuie notat, totuşi, şi faptul că „scăderea de peste 30% a preţului petrolului în ultimele cinci luni nu a afectat într-o măsură foarte mare preţul acţiunilor SNP. Acestea se aflau, poate, deja la niveluri rezonabile”, semnalează Ovidiu Dumitrescu, director adjunct al casei de brokeraj Tradeville.
Piaţa a coborât preţul petrolului până la minimele ultimilor cinci ani, 67,53 de dolari / baril (categoria Brent, la Londra), respectiv până la 63,71 de dolari (WTI, SUA), ca urmare a faptului că OPEC nu a decis reducerea producţiei. O tonă de ţiţei poate avea cel puţin şapte barili, în funcţie de tipul şi densitatea produsului.
Desigur, OMV Petrom (SNP) nu este singura companie petrolieră din lume care pierde capitalizare bursieră din cauza scăderii preţului petrolului.
Cea mai mare corporaţie petrolieră a lumii, Exxon Mobil Corp, a pierdut 11,5% din 28 iulie încoace, şi 6,9% din valoarea sa din 5 septembrie.
Din septembrie încoace, Chevron a pierdut aproape 11%, iar Royal Dutch Shell 14%
Mai mult ca petrolul
Mediul global este în continuare volatil pentru piaţa petrolului.
„Se pare ca am intrat într-un mediu în care preţurile la energie sunt reduse, pe fondul subvenţiilor europene la energie electrică şi al războiului neoficial dintre OPEC şi producătorii de petrol şi gaze din SUA. Într-o astfel de situaţie există riscuri pentru companiile din domeniul de petrol şi gaze”, adaugă analistul de la Tradeville.
Pe de altă parte, Petrom este mai mult decât o companie petrolieră şi de gaze.
„Teoretic, preţul acţiunilor SNP are o relaţie directă cu preţul petrolului. Totuşi, nu trebuie să uităm că OMV Petrom este o companie integrată, motiv pentru care depinde mai mult de costurile sale de producţie şi, cel mai important, de preţurile combustibililor, în special cele de pe piaţa internă”, consideră analistul de la Tradeville.
În ideea reducerii costurilor, Petrom a renunţat la 30 de zăcăminte onshore productive, dar care au un aport marginal la totalul producţiei, de până la 0,6%, spunând însă că acestea ar putea prezenta potenţial pentru alte companii.
Petrom a intrat şi pe piaţa de generare de energie electrică şi, ca urmare, „preţurile finale de pe această piaţă au o oarecare influenţă în privinţa rezultatelor financiare şi, implicit, a cotaţiilor bursiere ale SNP”, a mai spus Ovidiu Dumitrescu, răspunzând întebărilor ECONOMICA.NET.
Din păcate nici energia produsă la termocentrala de la Brazi nu se vinde prea bine. Căutând diversificarea afacerii, Petrom a investit mai mult de jumătate de miliard de euro în termocentrala de la Brazi, cea mai mare investiţie greenfield din sectorul energetic de la Revoluţie încoace. Rezultatele investiţiei sunt însă catastrofale: din cauza creşterii preţurilor la gaze şi a scăderii preţurilor la electricitate, centrala pierde câte 3 euro la fiecare MWh produs.
Totodată, „pe masură ce au scăzut, titlurile Petrom au devenit tot mai interesante, preţul acţiunilor ajungând acum într-o zonă de suport (pentru creştere, n.r.). Cred că, în curând, vom vedea o echilibrare a raportului dintre vânzători şi cumpărători. Revenirea preţului petrolului ar fi o condiţie în acest moment pentru întoarcerea trendului acţiunilor Petrom”, spune la rândul lui Simion Tihon.
Revenirea cotaţiilor petrolului pe creştere ar putea să întârzie, totuşi. Societe Generale a estimat un preţ mediu de 65 de dolari / baril pentru categoria Brent şi de 70 de dolari pe baril pentru ţiţeiul SUA (US crude), în 2015 sau 2016.
Ultimele cifre
Petrom, cea mai mare companie românească, a înregistrat un profit net de peste 2,4 miliarde de lei pe primele nouă luni ale anului, în scădere cu 34% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, când profitul a fost de 3,66 miliarde de lei.
Producţia de ţiţei şi condensat a scăzut cu 4%, până la 23,2 milioane de barili, în primele nouă luni ale anului, iar cea de gaze naturale a rămas constantă, la 3,97 miliarde de metri cubi.
Preţul mediu al ţiţeiului, la nivelul grupului Petrom, a scăzut cu 2%, până la 94,13 dolari pe baril, procent identic cu cel de scădere a cotaţiei ţiţeiului Ural.
Vânzările Grupului Petrom au scăzut cu 11%, până la 16,2 miliarde de lei, în primele nouă luni ale anului 2014. Profitul operaţional EBIT a scăzut şi el, de asemenea, cu 24%, până la 3,44 miliarde de lei. Pe segmente, profitul EBIT de pe zona de explorare şi producţie a scăzut cu 16%, până la 3,56 miliarde de lei, pe zona de gaze şi energie a fost negativ (pierdere de 82 de milioane de lei, de la un profit de 103 milioane de lei, anul precedent), iar pe zona de rafinare şi marketing a fost de 311 milioane de lei, în creştere cu 12%.