Acţiunile SIF Banat-Crişana au crescut uşor, într-o piaţă liniştită

Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a încheiat şedinţa în stagnare, iar indicele BET-NG, al titlurilor companiilor din sectorul energetic, s-a plasat cu 0,31% sub ziua precedentă.

Pe de altă parte, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, a crescut cu 0,41%.

Indicele extins BET-XT a încheiat ziua în urcare nesemnificativă, cu 0,1%, în timp ce indicele extins BET-BK a scăzut cu 0,22%.

Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea (FP), iar BET-BK cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), SIF-urile şi Fondul Proprietatea.

Acţiunile SIF Banat-Crişana au revenit pe verde încă de la deschidere şi au încheiat şedinţa în creştere cu 0,84%, la 1,075 lei. Operaţiunile au însumat 706.000 de lei.

În precedentele două zile, preţul acestor titluri a scăzut cu 8%, după ce chiar la închiderea şedinţei de vineri a urcat cu peste 12%. Preţul din piaţa principală a început să scadă de luni şi nu a fost influenţat vizibil de două deal-uri realizate luni cu 6,27% din acţiunile SIF la un preţ cu aproape 14% peste cel de vineri.

Preţul din deal-uri este cu 28% peste ultima cotaţie de joi, de 1,031 lei. Pe piaţa tranzacţiilor negociate preţul nu poate varia cu mai mult de 15% faţă de cotaţia anterioară din piaţa principală. Astfel, cel mai probabil, pentru a fi realizate deal-urile la 1,32 lei/acţiune, preţul din piaţa principală a fost ridicat vineri cu peste 12%, iar luni deal-urile au fost efectuate la un preţ cu aproape 14% peste cotaţia de vineri.

Preţul la care s-au realizat cele două dealuri este cu aproape 23% peste nivelul de miercuri.

Până la închiderea şedinţei de miercuri niciun investitor nu a raportat implicarea în deal-urile de luni.

Într-un răspuns transmis marţi la solicitarea MEDIAFAX, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) afirmă că investighează tranzacţiile realizate cu acţiunile SIF Banat-Crişana în şedinţele bursiere de vineri şi luni.

Şeful Departamentului de cercetare pieţe de capital al BCR, Mihai Iulian Căruntu, consideră că acţiunile SIF Banat-Crişana evoluează decuplat de titlurile celorlalte patru SIF-uri în principal pentru că societatea de investiţii financiare din Arad nu a mai distribuit dividende în acest an.

„Faptul că nu mai este o acţiune de dividend a fost penalizat de piaţă printr-un discount de tranzacţionare mai mare decât celelalte patru SIF-uri. Astfel, titlurile SIF Banat-Crişana se tranzacţionează la un discount de 60% faţă de activul net unitar, în timp ce în cazul celorlalte SIF-uri discount-ul este între 35% şi 50%. Deoarece nu a mai distribuit dividende pe 2012, nici politica de investiţii a SIF Banat-Crişana nu a fost percepută de piaţă drept un suport efectiv pentru acţiune”, a declarat Căruntu pentru MEDIAFAX.

Totodată, el crede că pe termen mediu şi lung preţurile acţiunilor SIF Moldova, SIF Transilvania şi SIF Muntenia vor scădea dacă aceste companii vor continua să acorde dividende mari, pe care să le obţină din vânzarea de participaţii din portofolii.

„Preţurile SIF-urilor vor urma evoluţia VAN (activului net – n.r.) pe acţiune, aşa cum se vede spre exemplu la SIF Transilvania şi SIF Muntenia. Politica de dividende a SIF-urilor ar trebui să fie cât mai conservatoare, adică o parte cât mai mare din sumele distribuite ca dividende să fie acoperite din fluxurile de numerar generate de portofoliile SIF-urilor, adică din veniturile din dividende şi din dobânzi. Cum însă, cu excepţia SIF Oltenia, cheltuielile de exploatare ale SIF-urilor sunt mai mari decât veniturile din dividende, reiese clar că posibilitatea acestor fonduri de a distribui dividende fără a dilua portofoliile de active este în practică limitată”, a adăugat analistul.

Cu două zile înainte de finalul ofertei derulată de Nuclearelectrica pentru listare, investitorii au tranzacţionat la BVB acţiuni de doar 14,4 milioane lei (3,2 milioane euro). Suma este cu 23% peste cea de marţi, de 11,7 milioane lei (2,6 milioane euro).

„Oferta Nuclearelectrica nu este atât de mare pentru a absorbi din lichiditatea BVB, care oricum este foarte redusă, în jur de 7 milioane euro pe sedinţă în 2013. Principala miză pentru ofertele majore din energie, respectiv Nuclearelectrica, Romgaz şi Hidroelectrica, constă în atragerea de noi investitori inclusiv de retail, iar din acest punct de vedere mobilizarea a peste 45 milioane euro pe tranşa de retail (a micilor investitori – n.r.) de la Nuclearelectrica este un semnal foarte bun pentru piaţa de acţiuni de la Bucureşti. Scăderea dobânzilor, inclusiv în contextul semnalului transmis de BNR prin ajustarea dobânzii cheie cu jumătate de punct procentual, crează tentaţii şi mai puternice atât pentru investitorii de retail, cât şi pentru cei sofisticaţi de a participa în astfel de oferte. Acţiunile producătorilor din energie vor permite accesul la randamente foarte atractive ale dividendului, cel mai probabil de peste 5%. În acest context ar trebui privite şi principalele acţiuni listate la BVB care oferă perspectiva unor dividende atractive pe 2013”, a mai spus Căruntu.

Astfel de câştiguri din dividende reprezintă un argument puternic că piaţa locală nu este scumpă şi că există câteva acţiuni care pe termen scurt pot ţine bursa de la Bucureşti cel puţin la cotaţiile actuale, potrivit analistului.

Mai mult de două treimi din lichiditatea de miercuri a fost asigurată de titlurile Fondului Proprietatea (5,1 milioane lei, din care un deal de 1,3 milioane lei), dar şi de câte o tranzacţie negociată cu acţiuni OMV Petrom (2,1 milioane lei), SIF Moldova (1,6 milioane lei) şi BRD (870.000 de lei).

Acţiunile Fondului Proprietatea au încheiat ziua în creştere cu 0,5%, la 0,7095 lei, şi s-au apropiat din nou de maximul istoric atins în prima parte a şedinţei de luni, de 0,712 lei.

Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat acţiuni de 496.000 de lei, faţă de 156.000 de lei în şedinţa precedentă.

La închiderea pieţei principale de la Bucureşti, bursele de la Paris şi Frankfurt erau în creştere cu până la 0,3%, în timp ce piaţa de la Londra era în scădere cu 0,2%.