‘În septembrie, industria îşi revenise după cinci luni de scădere continuă. Dar în octombrie, activitatea a încetinit din nou. Indicatorul pentru volumul producţiei a scăzut de la 60 în septembrie la 56 în octombrie. Acum indicatorul se află cu un punct
sub media ultimelor 24 de luni. Căderea bruscă a indicatorului înseamnă că în luna octombrie volumul total de bunuri şi produse fizice realizate în industrie s-a micşorat faţă de luna anterioară’, se menţionează în Barometru.
Potrivit realizatorilor barometrului, volatilitatea pe termen scurt este, cel mai adesea, un semn de slăbiciune structurală, iar industria nu are forţă internă suficientă pentru a absorbi şocurile conjuncturale, indiferent de intensitatea lor.
‘Se mai poate observa că nici creşterea economică actuală nu este suficient de puternică sau suficient de îndelungată pentru a atenua vulnerabilităţile structurale din industrie. În schimb, perpetuarea slăbiciunilor reduce progresiv rezistenţa industriei la
şocurile de moment. Pe termen scurt, şocurile vin din trei direcţii: comenzile noi, comenzile pentru export, şi costurile de producţie’, se mai arată în documentul citat.
Astfel, indicatorii cuprinşi în Barometru arată că cererea în industrie a scăzut sensibil de la un indice de 60 în septembrie, la 57 în octombrie. Concomitent, s-a redus şi volumul comenzilor neexecutate de la 52 în septembrie la 46 în octombrie, ceea ce înseamnă că industria livrează comenzi primite, fără să primească comenzi noi, măcar în acelaşi cuantum, dacă nu în proporţie mai mare.
‘Comenzile noi pentru export au crescut puţin, de la 61 în septembrie la 64. Dar nu toate firmele fac exporturi. În consecinţă, comenzile la export trebuie să crească mai substanţial o perioadă mai lungă pentru a produce un efect pozitiv la nivelul volumului total al producţiei’, se precizează în Barometru.
În acelaşi timp, costurile de producţie au rămas ridicate (peste 50) şi s-au situat la 59 de puncte în octombrie faţă de 58 în septembrie. Totodată, importurile de materii prime şi materiale au scăzut în octombrie faţă de septembrie, de la 62 la 57.
‘Când nu sunt comenzi, producătorii reduc importurile necesare producţiei ca să nu blocheze capital circulant’, se precizează în document.
Cu toate acestea, în pofida declinului, în octombrie, indicatorul de speranţă în activitatea viitoare a crescut de la 55 de puncte la 58. ‘Explicaţia este că la sfârşitul unui an, managerii sunt mai încrezători pentru că se concentrează mai mult pe aşteptările viitoare, decât pe experienţa declinului recent.