Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a crescut în februarie la 56 de puncte, de la 54,4 puncte luna precedentă, potrivit unei estimări a companiei Markit, cu sediul la Londra. Este cel mai ridicat nivel începând din aprilie 2011, datorită deprecierii euro, majorării comenzilor noi şi a creşterii încrederii oamenilor de afaceri. Analiştii se aşteptau la un declin uşor în februarie, până la 54,3 puncte.
Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.
‘Companiile se concentrează în prezent pe extindere, în urma majorării vânzărilor şi a comenzilor. Banca Centrală Europeană (BCE) va fi încântată de datele privind creşterea mai solidă a zonei euro şi de presiunile inflaţioniste, deşi există temeri că Brexitul şi alegerile din unele state europene din acest an ar putea afecta mediul de afaceri’, a declarat economistul şef al IHS Markit, Chris Williamson.
Acesta a estimat că PIB-ul zonei euro va înregistra un avans de 0,6% în primul trimestru din 2017, în linie cu estimările analiştilor.
Banca Centrală Europeană nu va înăspri politica monetară pentru a contracara inflaţia deoarece creşterea accelerată a preţurilor înregistrată în ultimele luni este un fenomen temporar care se datorează aproape în întregime majorării preţului petrolului, a declarat luna aceasta preşedintele BCE, Mario Draghi, ca răspuns la solicitările adresate BCE să reducă stimulentele.
Relansarea economică în zona euro se consolidează, dar există în continuare probleme pe piaţa muncii, creşterea productivităţii este modestă, iar riscurile rămân orientate în jos, a declarat Mario Draghi cu ocazia unei audieri în comisia economică a Parlamentului European.
În luna ianuarie 2017, rata anuală a inflaţiei în zona euro a până la 1,8%, de la 1,1% în luna decembrie 2016, şi este posibil ca în lunile următoare să treacă peste obiectivul ţintă al BCE, care vrea să menţină creşterea preţurilor aproape de 2%, nivel considerat benefic pentru activitatea economică. În schimb, inflaţia de bază, care exclude elementele volatile precum preţurile la energie şi alimente, este în continuare scăzută, iar Draghi a atras atenţia asupra tendinţelor de bază ca un motiv principal pentru continuarea suportului monetar.