„Pe partea de consum industrial, noi am văzut în contextul crizei şi trebuie să spunem că ceea ce s-a întâmplat între ianuarie 2021 şi august 2022, pentru că acolo am văzut punctul maxim de creştere a preţurilor pe piaţa angro, este o situaţie excepţională, care foarte puţin poate fi adresată prin politică de eficienţă energetică. (…) Dintr-un Eurobarometru făcut de Eurelectric şi publicat recent, am văzut că între ianuarie 2021 şi august 2022, dacă ne uităm pe evoluţia pieţei preţului la energie electrică pe piaţa angro, avem o creştere cu 532%. Aceste valori sunt clar valori care au impus, adică au dus şi la nevoia unei intervenţii la nivel de politici. Acum, cum s-a făcut, că se putea face poate mai bine, mai targetat, mai din timp, cu mai puţine ajustări pe parcurs, sunt de acord, dar intervenţia era necesară, pentru că sincer, într-o perioadă de timp atât de scurtă, o creştere atât de mare a preţului energiei pe piaţa angro eu nu cred că noi am văzut în ultimii zeci de ani şi este foarte greu de absorbit la nivel economic. (…) Dar, pentru o revenire, eu cred că proiectele agenţilor economici trebuie să ia foarte în serios şi măsuri de eficienţă energetică care să îi ajute cumva să îşi echilibreze ponderea cu costurile la energie în momentul în care se va reveni la preţul real, la ieşirea de sub plafon, pentru că e greu de crezut că vom ajunge la costurile pe care le-am văzut în perioada de pandemie, când ştim că a fost un cost al preţului cu marfa foarte mic în zona de energie”, a explicat Dărăban la o dezbatere organizată de Asociaţia Energia Inteligentă, scrie Agerpres.
Ea a subliniat astfel că, pe partea de pregătire a agenţilor economici vizavi de ieşirea de sub plafon, ar trebui un pic mai serios discutată, pentru că aceste plafoane nu vor putea fi suportate la infinit.
În ceea ce priveşte consumatorul casnic şi instituţiile publice, Daniela Dărăban a semnalat că lumea a început să fie puţin mai atentă, dar nu s-a întâmplat foarte mult pe zona de eficienţă energetică.
„Dacă s-ar măsura efectul politicilor publice de intervenţie versus măsurile de eficientizare, eu cred că anumite chestiuni au venit dintr-o frică. Vedem o scădere pe datele INS la consumul casnic, dar eu cred că mai mult, să spunem aşa, lumea a început un pic să fie mai atentă. Dar nu s-a întâmplat foarte mult în zona de eficienţă energetică la nivelul consumatorului casnic.(…) Da, lumea s-a speriat, pentru că evoluţia preţurilor a fost abruptă şi foarte mare. Dar prin intervenţiile, cel puţin la nivelul statului român… Să ştiţi, că în 2022, dacă ne uităm pe costul unei facturi medii la energie electrică, pentru plafoanele care sunt în momentul de faţă aplicate, noi avem undeva la aproape 5 milioane de consumatori care au avut lunar o factură medie de 34 lei. Deci, în condiţiile în care v-am spus, pe piaţa angro evoluţiile de preţ au fost cele pe care vi le-am menţionat, iar într-o factură la energia electrică undeva la 50% este costul cu marfa. Deci un 34 lei pentru 5 milioane de consumatori, undeva la 120 lei factura medie pentru 3,4 milioane de consumatori. Şi avem într-adevăr un număr undeva, cel puţin la nivelul datelor centralizate de Federaţia ACUE, undeva la 790.000 de consumatori care au trecut de 1,3 (lei/kWh).(…) Dar din punct de vedere al impactului pe eficienţă energetică, eu, şi sper să nu creez o mare dezbatere, nu cred că a ajutat foarte mult”, a subliniat directorul ACUE.
Daniela Dărăban a adăugat că preţul mic nu îi ajută pe oameni să fie mai atenţi la ceea ce pot să facă în zona de reducere a risipei cu energia.
„Şi la nivelul instituţiilor publice, eu înţeleg că au existat nişte programe, am văzut şi noi la nivelul autorităţilor şedinţe de Guvern în care instituţiile trebuiau să raporteze ceva. Nu îmi dau seama (…) dar nu văd o modificare de comportament care să se menţină, deci să devină un trend pe care să-l regăsim ulterior în viaţa de zi cu zi. Mi-e frică de faptul că multe din acţiunile întreprinse sunt o chestiune ad-hoc care, odată ce frica dispare, nu au creat o modificare de comportament”, a punctat oficialul ACUE.