Adevărul despre Centura Stockholm, exemplul Ambasadei Suediei în campania #şîeu: 21 de kilometri în 16 ani

Proiectul de construcţie a centurii sud-nord, a fost aprobat încă din 2009. Construcţia efectivă a început abia în 2015 şi lucrările se vor termina abia în 2025. Din capul locului, proiectul a fost evaluat la 3,1 miliarde de euro. Înseamnă 147,6 milioane de euro pe kilometru, de peste 36 de ori peste ultimul cost standard fixat al unei autostrăzi de şes din România, şi de şapte ori peste preţul unei autostrăzi româneşti, confirm Master Plan-ului guvernului român pentru Trasporturi.

Dincolo de toate calculele şi orice comparaţie a făcut indirect Ambasada Suediei, ţara scandinavă era creditată cu un PIB de 538 de miliarde de dolari în 2017, iar România doar cu 212 miliarde de dolari. Per capita, în acelaşi an, suedezii aveau 51.200 de dolari, iar România 24.600 de dolari. Aşadar, comparaţiile între cele două ţări pornesc de la o diferenţă de la simplu la dublu.

Preţ imens şi faţă de „cea mai scumpă autostradă din lume” Comarnic – Braşov

Costul mare pe kilometru e dat de faptul că centura Stockholm trece prin stâncă, fiind prevăzute tuneluri în lungime totală de 18 kilometri, din cei 21 totali. Lucrarea poate fi marginal comparată cu proiectul autostrăzii Comarnic – Braşov, unde preţul cerut de guvernarea PDL, în 2010, a fost de 35 de milioane de euro pe kilometru. Proiectul românesc a fost abandonat în urma unui scandal întins la nivelul întregii societăţi, legat de preţul prea mare. Autostrada era denumită atunci „cea mai scumpă autostradă din lume”, lucru ce, iată, se dovedeşte că a fost fals la data respectivă. După acest scandal România a introdus temporar standardul de cost pentru un kilometru de autostradă, fixat de stat, pentru licitaţii, la 4 milioane de euro pe kilometru. Pentru o autostradă prin stâncă nu a fost făcut un etalon, însă rămâne ca martor preţul de la Comarnic – Braşov.

În prezent, prin master-planul pe transporturi, preţul unui kilometru de autostradă de munte este estimat, în medie, la 21,76 milioane de euro pe kilometru.

Cu fonduri europene, pe unde vrea UE, nu prin Moldova

Proiectul dat exemplu de Ambasada Suediei nu a început numaidecât. Statul suedez a proiectat variante timp de decenii, scrie Ministerul Transporturilor din Suedia. Au găsit, târziu, o formulă pe care să o accepte şi UE la finanţare. Proiectul de centură a Stockholmului este cofinanţat din bani europeni, prin programul TEN-T, din care au venit bani şi pentru România, dar doar pentru Autostrada Transilvania, în timp ce Moldova, subiectul campaniei în care a intervenit ambasada Suediei, nici n-a fost luată în calcul.

Cât durează 21 de kilometri de centură, nu de autostradă

Proiectul a început cu aprobarea lui din 2009. Lucrările au început mult mai târziu, în 2015, statul suedez ocupându-se în anii scurşi de exproprieri, care la ei se numesc „achiziţii de teren”. Abia după terminarea exproprierilor s-a trecut la executarea fizică a proiectului. Termenul de finalizare este în 2025.

Pe de altă parte, nu sunt 21 de kilometri de autostradă, aşa cum a fost sugerat. E vorba doar de o centură urbană şi atât, pentru că limita de viteză în Suedia este de 120 km/h, iar drumul ce urmează să fie terminat are prevăzut în proiect că se va putea circula cu maximum 100 km/h în unele porţiuni şi cu 80 km/h în alte secţiuni.

Probleme de mediu

La fel ca în cazul marilor lucrări de infrastructură din România, statul suedez este întrebat de ONG-uri dacă şantierul şi strada finală afectează mediul. Site-ul unui ONG de mediu local, care s-a opus construcţiei centurii, dar nu a fost luat în seamă nici de autorităţile scandinave nici de UE, a ajuns după studii la următoarele concluzii.

ONG-ul a aflat că sunetele de mare intensitate rezultate pe urma construcţiei şi exploatării străzii vor face imposibilă viaţa oamenilor din zonă, oprindu-le inclusiv accesul la locurile din natură unde îşi puteau petrece timpul liber. Poluarea cu gaze a populaţiei din zonă a fost şi ea indexată. Mai multe specii de animale au de suferit în urma lucrării, ajungându-se până la pierderea unor specii din zonă.

Date trunchiate oferite de Ambasada Suediei în mijlocul campaniei #şîeu

Ambasada Suediei la Bucureşti a oferit în timpul campaniei #şîeu date trunchiate legate de proiectul pe care l-a prezentat video ca model suedez pentru România.

Oficialii ambasadei au ales, din motive neexplicate, să însoţească clipul despre Centura Stockholm cu un text legat de planul naţional de infrastructură al Suediei. Nu a menţionat durata reala a proiectului, ci doar a construcţiei lui, aflată încă în desfăşurare. S-a referit la o construcţie care nu are regim de autostradă şi nu a specificat preţul pe kilometru şi nici particularităţile construcţiei.

Redăm în continuare mesajul Ambasadei Suediei în România şi clipul de prezentare făcut de ministerul suedez de resort.

”Guvernul Suediei a adoptat un plan naţional pentru infrastructură pentru perioada 2018–2029, însumând investiţii totale de 66 miliarde € în transportul rutier, căi ferate şi transportul maritim. Noul plan naţional reprezintă un pas important către tranziţia spre un stat fără combustibili fosili, o creştere a construcţiei de locuinţe şi îmbunătăţirea condiţiilor pentru mediul de afaceri. Una dintre cele mai ambiţioase componente ale planului este centura capitalei Stockholm. Proiectul a început în 2015 şi va dura până în 2025. Cu 21 kilometri lungime totală, dintre care 18 kilometri în tuneluri, centura va deservi 140.000 vehicule în fiecare zi, circulând pe trei benzi separate per fiecare direcţie. Dacă ai 15 minute libere astăzi, poţi urmări raportul video de progres al proiectului, realizat de Administraţia Suedeză pentru Transport”.

Videoclipul care a însoţit mesajul Ambasadei