Românii continuă să mănânce tot mai mult din import, chiar dacă avem printre cele mai mari suprafețe de teren arabil, iar fondurile UE pentru acest sector continuă să crească, arată o analiză a Institutului Național de Statistică care oferă informații atât asupra consumului cât și asupra resurselor produselor agricole.
Astfel, în anul agricol 2015/2016, am consumat mai mult din import, atât legume cât și fructe. În cazul legumelor, spre exemplu, importurile (inclusiv pepeni) au atins cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani, raportând o creștere cu 64,8% faţă de anul 2011/2012 când s-a înregistrat nivelul minim. S-a ajuns astfel ca importurile să contribuie în proporţie de 15,7% la formarea resurselor, cu 2,4 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent. Mai mult, din totalul consumului uman intern, 48,3% a fost asigurat din importuri, față de 34,3% în anul 2011/2012.
În schimb, exporturile au scăzut cu 8,6% în anul 2015/2016 comparativ cu anul precedent, când au avut cel mai înalt nivel al perioadei analizate şi au crescut cu 36,4% faţă de nivelul minim (anul 2012/2013).
În ceea ce privește consumul intern, acesta a fost cu 6,7% mai mic faţă de anul 2011/2012, când s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al perioadei analizate, dar cu 6,6% mai mare faţă de anul 2012/2013 (nivelul minim). În cifre absolute, consumul uman s-a cifrat la 64,5 mii de tone, iar din import au venit 31,2 mii de tone.
S-a ajuns ca 13% din consumul uman de cartofi să fie asigurat de import, având în vedere că în anul 2015/2016 resursele de cartofi au atins nivelul minim al perioadei analizate şi au scăzut cu 33,4% faţă de nivelul anului 2011/2012, când s-a înregistrat nivelul maxim.
Totuși, față de anul precedent (nivel maxim), importurile de cartofi în anul 2015/2016 au scăzut cu 15,5%, dar au crescut cu 20,6% faţă de anul 2010/2011, când s-a înregistrat nivelul minim.
Exporturile de cartofi în anul 2015/2016 au avut aceeaşi evoluţie ca şi importurile, au înregistrat nivelul maxim tot în anul precedent, faţă de care au scăzut cu 15%, dar au crescut cu 35% faţă de anul 2012/2013 când s-a înregistrat nivelul minim al perioadei analizate. Consumul intern de cartofi a scăzut în anul 2015/2016 (2,8 milioane tone) faţă de anul 2011/2012 (nivelul maxim), dar a crescut cu 5,1% faţă de anul 2012/2013, când s-a realizat cel mai mic nivel din perioada analizată.
În anul agricol trecut, România a produs 419.000 de tone de roșii, față de 428.000 cu un an în urmă și aproximativ 578.000 de tone în anul agricol 2011/2012, astfel că și importurile au crescut la 66.000 de tone, un record pentru ultimii cinci ani. Importurile au asigurat astfel 22% din consumul uman.
În ceea ce privește consumului intern de tomate proaspete (exclusiv autoconsumul), acesta a scăzut cu 22% faţă de nivelul maxim realizat în anul 2011/2012. Cea mai mare pondere în consumul intern (61,5%) o reprezintă consumul uman, care a scăzut cu 3,1% faţă de anul precedent.
Tot la un nivel maxim au ajuns anul trecut și importurile de fructe proaspete, chiar dacă și consumul a scăzut ușor, cu 2,5% faţă de anul 2013/2014 când a fost înregistrat nivelul maxim. S-a ajuns astfel ca dintr-un consum uman de 2,5 milioane de tone, 27,5% să fie asigurat din import, urmare a scăderii producției interne. Mai exact, în anul 2015/2016 resursele de fructe proaspete (producție locală plus import) au scăzut cu 2,7% faţă de anul 2013/2014 când s-a înregistrat cea mai mare producție şi au crescut cu 65,3% faţă de nivelul minim din anul agricol 2012/2013.
Pe categorii de fructe, anul agricol trecut românii au consumat mere în proporție de aproximativ 54% din import, în condițiile în care din producția internă s-au obținut doar 238.400 de tone, cu 12% mai puțin decât anul trecut, iar consumul a crescut cu aproximativ 7%.
În cazul perelor, importurile au acoperit 68% din nevoia de consum, în timp ce piersicile au venit în proporție de peste 90% de peste granițe, iar strugurii în proporție de 69%.
În anul 2015/2016 nivelul resurselor de zahăr şi produse din zahăr (producție internă și import) s-a situat la cel mai înalt nivelul din perioada analizată, cu 29,9% mai mare faţă de nivelul minim realizat în anul 2011/2012. Importurile de zahăr şi produse din zahăr au avut, de asemenea, nivelul maxim şi au fost cu 39,1% mai mari decât anul precedent, cel mai mic nivel din perioada analizată.
Ponderea importurilor în resurse, în anul 2015/2016, a fost de 81,9%, cu 12,7 puncte procentuale mai mult faţă de anul precedent. Exporturile de zahăr şi produse din zahăr în anul 2015/2016 au reprezentat 54,5% din nivelul maxim realizat în anul 2010/2011. În anul 2015/2016 consumul intern a fost la nivelul maxim al perioadei analizate, cu 20,9% mai mare faţă de anul 2013/2014 când a avut cel mai mic nivel.
Resursele de orez prelucrat în anul 2015/2016 au atins nivelul maxim al perioadei analizate fiind mai mari cu 38,5% faţă de anul 2010/2011, când s-a înregistrat nivelul minim. Producţia utilizabilă de orez prelucrat a crescut cu 2,4% faţă de anul precedent, atât datorită creşterii cu 10,2% a producţiei de orez nedecorticat destinată prelucrării cât şi a creşterii cu 6,1% a producţiei de orez decorticat.
Importurile de orez prelucrat în anul 2015/2016 au înregistrat nivelul maxim (50,4 mii tone), au crescut cu 17,5% faţă de nivelul anului precedent şi cu 55,6% faţă de nivelul minim înregistrat înanul 2010/2011. În perioada analizată nivelul importurilor de orez nedecorticat a crescut cu 58,3% faţă de anul precedent iar nivelul importurilor de orez decorticat a scăzut cu 45,5% faţă de
anul precedent.
Consumul intern de orez prelucrat a fost destinat în exclusivitate consumului uman. În anul 2015/2016 consumul intern a înregistrat nivelul maxim, crescând cu 12,9% faţă de anul precedent şi cu 39,3% faţă de anul 2010/2011, când s-a realizat cel mai mic nivel al perioadei analizate.