Adevărul din farfurie. Mâncarea din import asigură mai mult de jumătate din necesarul de consum în cazul multor alimente de bază

Românii continuă să mănânce tot mai mult din import, chiar dacă avem printre cele mai mari suprafețe de teren arabil, iar fondurile UE pentru acest sector continuă să crească, arată o analiză a Institutului Național de Statistică care oferă informații atât asupra consumului cât și asupra resurselor produselor agricole.

Aproximativ jumătate din legumele din piețe sunt de import

Astfel, în anul agricol 2015/2016, am consumat mai mult din import, atât legume cât și fructe. În cazul legumelor, spre exemplu, importurile (inclusiv pepeni) au atins cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani, raportând o creștere cu 64,8% faţă de anul 2011/2012 când s-a înregistrat nivelul minim. S-a ajuns astfel ca importurile să contribuie în proporţie de 15,7% la formarea resurselor, cu 2,4 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent. Mai mult, din totalul consumului uman intern, 48,3% a fost asigurat din importuri, față de 34,3% în anul 2011/2012. 

În schimb, exporturile au scăzut cu 8,6% în anul 2015/2016 comparativ cu anul precedent, când au avut cel mai înalt nivel al perioadei analizate şi au crescut cu 36,4% faţă de nivelul minim (anul 2012/2013).

În ceea ce privește consumul intern, acesta a fost cu 6,7% mai mic faţă de anul 2011/2012, când s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al perioadei analizate, dar cu 6,6% mai mare faţă de anul 2012/2013 (nivelul minim). În cifre absolute, consumul uman s-a cifrat la 64,5 mii de tone, iar din import au venit 31,2 mii de tone.

Peste 10% din cartofii din magazine sunt de import

S-a ajuns ca 13% din consumul uman de cartofi să fie asigurat de import, având în vedere că în anul 2015/2016 resursele de cartofi au atins nivelul minim al perioadei analizate şi au scăzut cu 33,4% faţă de nivelul anului 2011/2012, când s-a înregistrat nivelul maxim.

Totuși, față de anul precedent (nivel maxim), importurile de cartofi în anul 2015/2016 au scăzut cu 15,5%, dar au crescut cu 20,6% faţă de anul 2010/2011, când s-a înregistrat nivelul minim.

Exporturile de cartofi în anul 2015/2016 au avut aceeaşi evoluţie ca şi importurile, au înregistrat nivelul maxim tot în anul precedent, faţă de care au scăzut cu 15%, dar au crescut cu 35% faţă de anul 2012/2013 când s-a înregistrat nivelul minim al perioadei analizate. Consumul intern de cartofi a scăzut în anul 2015/2016 (2,8 milioane tone) faţă de anul 2011/2012 (nivelul maxim), dar a crescut cu 5,1% faţă de anul 2012/2013, când s-a realizat cel mai mic nivel din perioada analizată. 

Importăm 22% din roșiile pe care le mâncăm

În anul agricol trecut, România a produs 419.000 de tone de roșii, față de 428.000 cu un an în urmă și aproximativ 578.000 de tone în anul agricol 2011/2012, astfel că și importurile au crescut la 66.000 de tone, un record pentru ultimii cinci ani. Importurile au asigurat astfel 22% din consumul uman.

În ceea ce privește consumului intern de tomate proaspete (exclusiv autoconsumul), acesta  a scăzut cu 22% faţă de nivelul maxim realizat în anul 2011/2012. Cea mai mare pondere în consumul intern (61,5%) o reprezintă consumul uman, care a scăzut cu 3,1% faţă de anul precedent.

Aproximativ o treime din fructele proaspete vin din import

Tot la un nivel maxim au ajuns anul trecut și importurile de fructe proaspete, chiar dacă și consumul a scăzut ușor, cu 2,5% faţă de anul 2013/2014 când a fost înregistrat nivelul maxim. S-a ajuns astfel ca dintr-un consum uman de 2,5 milioane de tone, 27,5% să fie asigurat din import, urmare a scăderii producției interne. Mai exact, în anul 2015/2016 resursele de fructe proaspete (producție locală plus import) au scăzut cu 2,7% faţă de anul 2013/2014 când s-a înregistrat cea mai mare producție şi au crescut cu 65,3% faţă de nivelul minim din anul agricol 2012/2013.

Pe categorii de fructe, anul agricol trecut românii au consumat mere în proporție de aproximativ 54% din import, în condițiile în care din producția internă s-au obținut doar 238.400 de tone, cu 12% mai puțin decât anul trecut, iar consumul a crescut cu aproximativ 7%.

În cazul perelor, importurile au acoperit 68% din nevoia de consum, în timp ce piersicile au venit în proporție de peste 90% de peste granițe, iar strugurii în proporție de 69%.

Consum maxim de zahăr. Din import

În anul 2015/2016 nivelul resurselor de zahăr şi produse din zahăr (producție internă și import) s-a situat la cel mai înalt nivelul din perioada analizată, cu 29,9% mai mare faţă de nivelul minim realizat în anul 2011/2012. Importurile de zahăr şi produse din zahăr au avut, de asemenea,  nivelul maxim şi au fost cu 39,1% mai mari decât anul precedent, cel mai mic nivel din perioada analizată.

Ponderea importurilor în resurse, în anul 2015/2016, a fost de 81,9%, cu 12,7 puncte procentuale mai mult faţă de anul precedent. Exporturile de zahăr şi produse din zahăr în anul 2015/2016 au reprezentat 54,5% din nivelul maxim realizat în anul 2010/2011. În anul 2015/2016 consumul intern a fost la nivelul maxim al perioadei analizate, cu 20,9% mai mare faţă de anul 2013/2014 când a avut cel mai mic nivel.

Resursele de orez la nivel maxim

Resursele de orez prelucrat în anul 2015/2016 au atins nivelul maxim al perioadei analizate fiind mai mari cu 38,5% faţă de anul 2010/2011, când s-a înregistrat nivelul minim. Producţia utilizabilă de orez prelucrat a crescut cu 2,4% faţă de anul precedent, atât datorită creşterii cu 10,2% a producţiei de orez nedecorticat destinată prelucrării cât şi a creşterii cu 6,1% a producţiei de orez decorticat.

Importurile de orez prelucrat în anul 2015/2016 au înregistrat nivelul maxim (50,4 mii tone), au crescut cu 17,5% faţă de nivelul anului precedent şi cu 55,6% faţă de nivelul minim înregistrat înanul 2010/2011. În perioada analizată nivelul importurilor de orez nedecorticat a crescut cu 58,3% faţă de anul precedent iar nivelul importurilor de orez decorticat a scăzut cu 45,5% faţă de
anul precedent.

Consumul intern de orez prelucrat a fost destinat în exclusivitate consumului uman. În anul 2015/2016 consumul intern a înregistrat nivelul maxim, crescând cu 12,9% faţă de anul precedent şi cu 39,3% faţă de anul 2010/2011, când s-a realizat cel mai mic nivel al perioadei analizate.