Adeverinţa de asigurat – documentul cu care mergem la medic şi în 2014

Şi în acest an, tot mai mulţi medici de familie se confruntă cu situaţia în care pacienţi din listă figurează ca neasiguraţi în sistemul informatic unic integrat (SIUI), cu toată că aceştia plătesc contribuţia la Sănătate sau, după caz, sunt asiguraţi fără plata contribuţiei, prin efectul legii.

Una dintre problemele de fond ale SIUI se referă la faptul că sistemul conţine date greşite sau neactualizate la zi despre calitatea/categoria de asigurat a pacientului.

Medicii se întâlnesc cu situaţii în care tinerii care au împlinit 18 ani apar ca neasiguraţi în SIUI, deşi conform legii, ei rămân asiguraţi până la 26 ani, dacă îşi continuă şcolarizarea. De asemenea, ei vorbesc despre situaţii în care pacienţii lor care sunt salariaţi şi pentru care angajatorul virează CASS apar ca neasiguraţi în SIUI. Iar exemplele pot continua.

De ce e important ca informaţiile din SIUI privind calitatea şi categoria de asigurat a pacientului să fie actualizate la zi

Pentru că decizia medicului de a oferi sau nu servicii cuprinse în pachetul de bază depinde de informaţia furnizată de SIUI despre pacient. Pe scurt, dacă apari ca neasigurat în SIUI, nu beneficiezi de servicii medicale decontate de CNAS, cu excepţia celor cuprinse în pachetul minimal de servicii.
De exemplu, medicul de familie nu poate prescrie medicamente în regim de compensare la un pacient care este salariat şi care apare în sistem că e neasigurat.

Această problemă – informaţii greşite furnizate de SIUI despre calitatea de asigurat a pacienţilor -, semnalată de ECONOMICA.NET în repetate rânduri în ultimii ani, urma să fie rezolvată, în sfârşit, în acest an, prin implementarea sistemului cardului naţional de sănătate.

Sintetic, sistemul cardului prevede obligativitatea medicului de a verifica la fiecare vizită a pacienţilor majori din lista sa dacă aceştia sunt sau nu asiguraţi la Sănătate, prin consultarea acestor informaţii, înscrise pe cipurile cardurilor.

Cel puţin declarativ, informaţia privind calitatea de asigurat a pacientului, înscrisă pe card, va fi actualizată în timp real, tocmai pentru a evita situaţiile absurde (credem noi) în care pacienţi pentru care se plăteşte contribuţia la Sănătate (CASS) apar ca neasiguraţi în SIUI.

Din acest motiv, pacienţii în cauză nu pot primi servicii medicale decontate de CNAS, până când nu aduc de la Casa de Asigurări de Sănătate cu care medicul lor de familie e în relaţii contractuale, o adeverinţă care atestă că pentru ei s-a virat, într-adevăr, contribuţia (CASS) la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Recent, CNAS a pus în dezbatere publică proiectul de Ordin pentru aprobarea normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat în 2014.
Acest document stipulează că pacienţii care au plătit CASS sau care sunt asiguraţi prin efectul legii, fără plata contibuţiei la Sănătate, şi care apar ca neasiguraţi în SIUI, vor dovedi calitatea de asigurat la Sănătate printr-o adeverinţă de asigurat, eliberată de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS).

Iată, pas cu pas, ce trebuie să faci ca să poţi beneficia de servicii medicale decontate la stat dacă figurezi neasigurat în SIUI

Pacienţii care sunt asiguraţi la Sănătate (cu sau fără plata contribuţiei) şi care apar ca neasiguraţi în sistemul informatic consultat de medicul lor de familie vor aduce la Casa de Asigurări cu care medicul lor e în relaţii contractuale actul de identitate şi o copie a rezultatului produs de SIUI, conform căruia ei figurează ca neasiguraţi în sistem.
Pe lângă aceste documente, pacienţii care vor adeverinţe de asigurat vor mai aduce la CAS următoarele acte:

Minori: certificat de naştere, dacă nu au CI.

Tineri cu vârste cuprinse între 18 ani şi 26 de ani: declaraţie pe proprie răspundere că nu au realizat venituri din muncă, adeverinţă de elev sau student.

Studenţi doctoranzi: contract în baza căruia desfăşoară activităţi didactice în limita a patru-şase ore pe săptămână, declaraţie că nu realizează alte venituri din muncă, adeverinţă de student doctorand.

Pensionari: declaraţie pe proprie răspundere că nu realizează alte venituri decât cele din pensie, cuponul mandatului poştal de achitare a pensiei, talonul de plată prin cont curent personal deschis la o unitate bancară, din luna anterioară sau decizia de pensionare pentru cei care nu au încasat încă pensie.

Coasiguraţii (soţ, soţie, părinţi aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate): documente care să ateste relaţia de rudenie sau, după caz, căsătoria cu persoana asigurată, declaraţie pe proprie răspundere că nu realizează venituri proprii şi o declaraţie a persoanei asigurate în care aceasta declară că are în întreţinere persoana neasigurată.

Femei însărcinate sau lăuze: adeverinţă medicală, certificat de naştere – valabil pentru lăuze, documente justificative că realizează venituri lunare sub salariul de bază minim brut pe ţară sau declaraţie pe proprie răspundere că nu realizează venituri.

Persoane aflate în concediu pentru creşterea copilului: decizia emisă de direcţiile judeţene de muncă.

Dacă vă aflaţi în alte categorii de asigurat decât cele antemenţionate, consultaţi paginile 10 şi 11 din documentul ataşat ca să aflaţi lista actelor pe care trebuie să le aduceţi la CAS ca să primiţi adeverinţă de asigurat.

Salariaţii, singurii asiguraţi care nu vor trece prin malaxorul birocratic al obţinerii adeverinţei de asigurat de la Casa de Asigurări de Sănătate

Şi în acest an, salariaţii care apar ca neasiguraţi în SIUI vor dovedi calitatea de asigurat la Sănătate printr-o adeverinţă de salariat, potrivit aceluiaşi proiect de norme. Adeverinţa de salariat e valabilă trei luni de la data emiterii.

Cât timp e valabilă adeverinţa de asigurat eliberată de CAS

Pentru minori, adeverinţa e valabilă până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Pentru tinerii cu vârste cuprinse între 18 ani şi 26 de ani, inclusiv pentru doctoranzi, adeverinţa e valabilă pe durata anului şcolar, respectiv universitar.
Pentru coasiguraţi, pentru femei însărcinate şi lăuze, adeverinţa de asigurat este valabilă trei luni.

Cardurile naţionale de sănătate – proiect de peste 87 de milioane de lei – amânate în mod sistematic din 2007 până astăzi

Cardul naţional de sănătate era prevăzut să fie introdus încă din 2007, potrivit legii Sănătăţii. Trei ani mai târziu, Lucian Duţă, pe atunci preşedintele CNAS, a luat iniţiativa pentru realizarea lui.
În octombrie 2012, a intrat în vigoare Hotărârea de Guvern pentru aprobarea normelor de aplicare a cardului naţional de sănătate, care explică ce paşi trebuie să parcurgă fiecare instituţie implicată în realizarea şi distribuţia lui către pacienţi. Potrivit legislaţiei în vigoare, cardurile de sănătate ar fi trebuit să ajungă întâi la Casele de Asigurări din teritoriu care mai departe ar fi trebuit să le distribuie medicilor de familie iar pacienţii ar fi urmat să le primescă de la medicul la care sunt înscrişi. Între timp, la presiunea medicilor de familie, legea s-a schimbat, în sensul că a degrevat medicii de familie de atribuţiile privind preluarea şi distribuţia cardurilor de sănătate şi a transferat această responsabilitate oficiilor poştale de la nivel naţional.
Cu toate că sistemul cardului naţional de sănătate este obligatoriu de la 1 ianuarie 2013 (potrivit Hotărârii de Guvern pentru aprobarea normelor de aplicare a cardului naţional de sănătate, în vigoare), sistemul nu va funcţiona nici în 2014.
Peste şase milioane de carduri naţionale de sănătate sunt deja tipărite şi personalizate, a anunţat Cristian Buşoi, la predarea mandatului de preşedinte al CNAS.
Estimăm că, cel târziu, la începutul anului 2015, decontarea serviciilor medicale s-ar putea realiza numai pe baza cardului de sănătate, a conchis Cristian Buşoi, la final de mandat la CNAS.

Ce informaţii vor fi scrise obligatoriu pe cipurile cardurilor naţionale de sănătate

Pe cipurile cardurilor naţionale de sănătate vor fi scrise datele de identificare ale pacientului: numele şi prenumele, data naşterii şi CNP-ul.
Fiecare card naţional de sănătate va mai conţine un număr de asigurat format din 20 de caractere, un număr de card care va fi format din 16 caractere şi un cod CIP format din 25 de caractere.
Pe cipul cardului naţional de sănătate vor mai fi scrise datele de identificare ale medicului de familie: numărul de telefon, numele, prenumele, codul medicului de familie al posesorului cardului.
Cardul naţional de sănătate va mai conţine un certificat digital emis de Ministerul de Interne.
Informaţiile de pe card vor putea fi accesate de furnizorii de sănătate pe baza unui cod PIN pe care posesorul cardului îl va schimba la activarea cardului şi care va avea minimum patru şi maximum 12 caractere. De fiecare dată când solicită servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, pacientului i se va cere să introducă acest cod PIN. Atenţie! PIN-ul cardului de sănătate trebuie să rămână secret!

Ce informaţii vor fi scrise pe cipul cardului naţional de sănătate, doar cu acordul posesorului

Pe cipul cardului pot fi înscrise şi datele de contact ale celor două persoane care vor fi apelate în caz de urgenţă: numele, prenumele şi numerele de telefon ale celor două persoane care posesorul cardului doreşte să fie contactate în caz de urgenţă medicală.
De asemenea, pe cipul cardului mai pot fi înscrise următoarele informaţii: grupa sanguină şi Rh-ul posesorului cardului, consimţământul pentru donarea de organe (statusul de donator de organe), cel mult 10 diagnostice medicale care au risc vital (care vor fi stocate prin coduri specifice pe card) şi maximum 20 de diagnostice care vizează bolile cronice ale posesorului cardului (şi în acest caz, pe card vor fi stocate codurile acestor boli cronice).

Informaţiile care vizează grupa sanguină şi Rh-ul, bolile cu risc vital şi bolile cronice de care suferiţi, precum şi consimţământul pentru donarea de organe pot fi inscripţionate de medicul dumneavoastră de familie pe cipul cardului, doar în urma exprimării explicite, în scris a acordului dumneavoastră, a aparţinătorului legal sau a împuternicitului legal, după caz.
Pacienţii pot refuza inscripţionarea acestor informaţii pe cipul cardului naţional de sănătate, dar trebuie să ştie că în situaţiile de urgenţe medico-chirurgicale, lipsa inscripţionării pe card a unor date medicale vitale le poate periclita viaţa, atenţionează CNAS.
De asemenea, pacienţii pot schimba oricând opţiunile exprimate în privinţa informaţiilor opţionale înscrise pe cardurile lor naţionale de sănătate.

CNAS a atribuit în 2012 contractul de peste 87 de milioane de lei, fără TVA, pentru servicii privind soluţia informatică de implementare a cardului naţional de asigurări sociale de sănătate. Câştigătorul – asocierea de firme HP şi Novensys Corporation.