Cei mai mulţi analişti ai băncilor de investiţii vedeau o reducere a dobânzii cheie a Băncii Naţionale a României în şedinţa din 2 mai la 5%, de la nivelul actual de 5,25%. Asta înainte de moţiunea de cenzură din parlament care a dus la căderea guvernului Ungureanu.
Economiştii chestionaţi de Bloomberg de la Merrill Lynch, Capital Economics şi Banca Comercială Română cred că acum BNR se va abţine de la a mai reduce dobânda.
Relaxarea politicii monetare are, de regulă, efecte adverse asupra monedei unei ţări. Cum în momentul de faţă leul este afectat din cauza evenimentelor de pe scena politică, probabil că BNR nu doreşte să sporească această presiune.
„Având în vedere povara datoriei mari în valută a României, cursul de schimb este un factor critic în procesul de decizie al Băncii Naţionale. E încă neclar ce se va întâmpla în următoarele zile, dar pare puţin probabil ca autorităţile să reducă rata dobânzii în aceste condiţii de incertitudine”, spune Neil Shearing, economist şef pentru pieţele emergente la Capital Economics, Londra.
Analiştii ING cred şi ei că şansele ca BNR să reducă dobânda cheie au scăzut dramatic. „Acum ne aşteptăm ca banca centrală să menţină rata cheie la nivelul de 5,25%, însă asociăm o probabilitate semnificativă şi scenariului de risc ce presupune o reducere a ratei de politică monetară cu 25 de puncte de bază”.
Leul a avut una dintre cele mai proaste şedinţe de tranzacţionare vineri, când s-a depreciat, pentru o scurtă perioadă, până peste pragul de 4,4 lei/euro, iar perechea EUR/RON s-a mişcat în intervalul 4,39-4,4 după anunţul căderii guvernului.
Presiunea pe moneda naţională a continuat şi luni, şi după 10:42 cursul a urcat iar peste nivelul de 4,39 lei, şi la ora 14:30, după ce BNR anunţase referinţa record de 4,3970 lei/euro, a spart şi pragul de 4,41 lei euro, cu un vârf la 4,4151 lei/euro, acesta fiind şi cel mai scump euro în lei de când perechea EUR/RON se tranzacţionează. La ora 14:50 leul a mai recuperat din pierderi până la 4,4089.
Riscuri semnificative ca disciplina fiscală să fie afectată
Cei de la ING cred că această presiune va persista, chiar dacă există şi semne bune, cum este desemnarea rapidă de către preşedintele Traian Băsescu a unui nou premier. Totul depinde de ce măsuri, cu impact bugetar, va anunţa viitorul guvern Ponta.
„Faptul că procesul de schimbare al guvernului debutează într-o notă calmă şi faptul că preşedintele pare deschis să colaboreze cu fosta alianţă din opoziţie sunt cele mai importante aspecte pozitive ale evenimentelor recente. Cu toate acestea, pieţele leului s-ar putea să rămână tensionate, cel puţin până planurile noului executiv devin mai clare”.
„Volatilitatea ar putea persista dincolo de aceste clarificări în cazul în care noul executiv reduce atenţia acordată disciplinei fiscale. Riscurile asociate unui asemenea scenariu par semnificative dacă luăm în considerare planurile prezentate în trecut de fosta opoziţie şi că aceasta s-ar putea sa fie nevoita să dovedeasca faptul că reprezintă opusul guvernelor precedente ce au redus cheltuielile publice şi au majorat taxe”, spun analiştii ING.