Programator de la 15 ani. Tudor Coman are 17 ani şi este cel mai tânăr angajat al Adobe România. Cum a reuşit şi cum arată o zi din viaţa sa

Centrul Adobe din România, cel mai mare pe care îl deţine gigantul american în regiune, are o echipa de ingineri care a dezvoltat în ultimii ani unul dintre cele mai importante produse ale Adobe. Compania are programe de internship în fiecare an, dedicate absolvenților de facultate, dar şi studenţilor.

Tudor a primit primul calculator de la părinţi la vârsta de trei ani şi spune că toate amintirile pe care le are sunt legate de domeniul IT, care s-a transformat pe parcursul anilor într-o mare pasiune. Învaţă la Liceul Laude-Reut, specializarea matematică-informatică, şi reuşeşte cu succes să îmbine la numai 17 ani responsabilităţile academice cu cele de la locul de muncă. Mai mult, are trei patente în curs de aprobare în SUA, dar se bucură şi de timpul liber pe care şi-l petrece, ca orice adolescent, pe Netflix sau citind. Printre serialele preferate se numără Fauda, Homeland, Breaking Bad, Casa de Papel sau The Good Wife.

Am vrut să aflu mai multe despre cum este să fii un tânăr elev, dar şi angajat într-o companie multinaţională atât de cunoscută, dar şi cum a gestionat această perioadă bulversantă pentru toată planeta.

Te trezeşti zilnic în aceeaşi realitate, blocat în casă, şi toate zilele par că arată la fel. Cum reuşeşti să gestionezi această repetiţie?

De obicei, încerc în fiecare zi să fac lucruri care îmi plac cât mai mult şi încerc să fiu sigur că mereu mai adaug şi ceva nou. Şi în sensul acesta, chiar îmi doresc să fac cât mai multe lucruri de care nu aveam timp în mod normal în perioada în care rutina zilnică presupunea să fiu plecat foarte mult de acasă. Prin urmare, găsesc acele activităţi pe care le pot face acasă şi încerc să le fac cât mai bine. De exemplu, am început să citesc regulat. Citeam şi înainte, dar acum am un anumit program. Înainte citeam din când în când, iar acum citesc regulat. Învăț destul de multe lucruri noi şi chiar îmi doream să fac acest lucru de mult timp, dar eram prea aglomerat în rutina mea și nu era timp.

Cum s-a schimbat viaţa ta după ce s-a declarat starea de urgenţă?

Am început să fac ore online în loc să mă duc la şcoală şi a fost puţin ciudat la început, dar apoi m-am obişnuit destul de repede. Trecerea este dificilă când eşti obişnuit să faci ore doar într-o clasă tradiţională. În rest, diferenţa este că lucrez doar de acasă. Înainte lucram şi de acasă, dar mergeam şi la birou. Uneori am timp să particip la mai multe întâlniri decât aş fi avut în mod normal, ceea ce este un lucru bun. În rest, rutina mea nu s-a schimbat foarte mult, în afara faptului că sunt blocat într-un singur loc, sunt aproape la fel de ocupat, dacă nu, chiar mai ocupat.

Consideri că şcoala online este ceva dezirabil pentru viitor sau preferi să te întorci în sala de cursuri?

Acum este mai bine faţă de cum era la început. Eu fiind la un liceu privat, avem acces la foarte multe resurse. Practic, acest lucru ajută în procesul de învăţare, așa cum ajută şi faptul că profesorii sunt mai deschişi, că totul este organizat, spre deosebire de sistemul public, din ce am aflat din discuţiile mele cu prieteni. Oricum, lipseşte partea de interacţiune socială, care era un motiv important pentru care mergea toată lumea la şcoală. Din punctul acesta de vedere, e mai dificil, dar partea esenţială este îndeplinită.

Eşti elev, dar lucrezi şi într-o companie. Cum ţi se pare viaţa de angajat?

La viaţa de angajat îmi place în primul rând ceea ce fac, evident. Altfel, nu aş face-o. În general pasiunea pentru domeniu a fost ceea ce m-a făcut să aleg să fiu angajat încă de la vârsta aceasta. Sunt şi destul de multe responsabilităţi pe care trebuie să ți le asumi în momentul în care te angajezi. Acest lucru este dificil la început, dar după aceea te obişnuieşti.

Cum au reacţionat prietenii tăi când le-ai spus că te vei angaja?

M-au felicitat, au fost destul de deschişi la idee. Mai am prieteni care s-au angajat pe timpul verii, într-adevăr nu la Adobe. Inițial, m-am angajat timp de două luni, deci nu era o colaborare pe termen lung. Ce a devenit ulterior a depins strict de cum m-am descurcat în gestionarea sarcinilor pe care le-am primit şi de faptul că Adobe este o companie deschisă.

Cum ai ajuns să lucrezi în cadrul Adobe România?

Am ajuns la Adobe pur întâmplător. Am văzut un anunţ şi am zis să merg la interviu. Îmi doream să văd cum este într-o companie mare de IT, Adobe fiind una dintre puținele din România. Chiar dacă am ajuns întâmplător la ei, îmi place ceea ce fac. Lucrez de aproape doi ani la Adobe, iar acum contractul meu a fost prelungit pe durată nedeterminată.

Puteai să întrerupi colaborarea, dar ai decis să rămâi. Ce anume te motivează?

Sunt multe motive pentru care cred că Adobe este o companie mai bună decât alte firme de IT. În primul rând, angajează cei mai buni programatori din România. În plus, vine din State, ceea ce o face să fie o companie foarte deschisă către inovare. Inclusiv faptul că am fost eu angajat este o dovadă a mentalităţii deschise. Am rămas şi pentru că mă înţeleg foarte bine cu colegii de echipă şi cu managerii. Mi s-a părut cu totul un mediu mai puţin formal decât la şcoală şi acest lucru mi-a plăcut foarte mult. Nu mi-au plăcut niciodată formalităţile. Apreciez la Adobe faptul că mă face să mă simt comod că merg la serviciu şi îmi place că lucrăm la produse care au un impact destul de mare în societate.

La ce produse îţi aduci contribuţia?

Eu lucrez la un produs mai puţin cunoscut publicului larg. Se numeşte Adobe Primetime, un produs pentru companiile de televiziune din SUA care au servicii de online streaming. Avem clienţi precum Disney, Fox şi alte companii de televiziune. Lucrez la componenta care face analiză pe datele pe care le colectăm cu produsul respectiv şi, astfel, determinăm utlizatorii care încearcă să fraudeze sistemul. În principiu, asta se referă la utilizarea serviciilor de broadcasting în afara termenilor contractuali. Am venit cam de la începutul formării echipei care lucrează la această aplicație. Am rămas pentru că am văzut-o dezvoltându-se şi îmi doresc să ajungem departe cu ea. În total, suntem în jur de patru persoane, dar toată echipa este formată din vreo 20 de ingineri.

Când ai ajuns prima dată la Adobe ai ştiut că vrei să faci analiza datelor?

Nu, așa s-a nimerit. În prima zi, am vorbit cu managera mea de atunci, care mi-a spus că ar fi nevoie să dezvoltăm direcția de Machine Learning a acestui produs. M-a întrebat dacă mi-ar plăcea să mă ocup de asta şi i-am răspuns că voi încerca, cu toate că la acel moment nu aveam niciun fel de experienţă în domeniu. Bine, experienţa mea era minimă per total, dar practic, pe Machine Learning şi pe Big Data nu lucrasem deloc. Tot ce am învăţat, am învăţat în cadrul companiei ulterior. În cele din urmă, mi-a plăcut foarte mult produsul şi mi s-a părut un domeniu în care mă pot dezvolta.

Te gândeşti să urmezi o carieră în domeniul Big Data?

Mi se pare un domeniu de viitor pentru că toate companiile analizează date şi le folosesc în diverse scopuri – pentru combaterea fraudei, pentru publicitate şi aşa mai departe. Nu ştiu dacă o să rămân permanent în zona asta, s-ar putea să ajung şi pe alte proiecte, dar este o direcţie bună momentan.

Te-ai gândit unde vrei să dai la facultate?

Voi da la facultate la Universitatea Bucureşti, la specializarea Matematică şi Informatică. Momentan, nu vreau să plec în străinătate. Păstrez opţiunea aceasta deschisă pe termen lung, dar acum îmi place în România. Îmi doresc să lucrez în continuare şi în timpul facultăţii, eu mi-aş dori full time, dar voi vedea ce timp voi avea la dispoziţie.

Cum ţi-ai descoperit pasiunea pentru IT?

Am descoperit-o destul de devreme, pe la patru-cinci ani. Cred că aproape toate amintirile pe care le am în acest moment sunt de când eram pasionat deja de calculatoare și IT. Este destul de greu să îmi amintesc începutul, cred că povestea a început când părinţii mi-au cumpărat un calculator pe când aveam trei ani şi de atunci am tot experimentat cu el. La început mă jucam, am început să explorez alte direcții, şi, practic, aşa a ajuns să fie o pasiune pentru mine.

Acum te joci jocuri video? 

Acum nu mă mai joc, am ajuns de la a-mi dori să stau cât mai mult la calculator, la a-mi dori să stau cât mai puţin. Asta vine cu vârsta. Nu m-au pasionat foarte mult jocurile, au fost mici perioade trecătoare, nu a fost ceva consistent. Nu am fost niciodată absorbit de jocuri.

Ce ai programat prima oară pe calculator?

Primul program pe care l-am făcut a fost o aplicaţie pe Android, eram clasa a II-a şi făceam la şcoală cursuri de robotică şi de utilizarea calculatorului. Acolo, am dat de o platformă pe care puteai să faci foarte uşor aplicaţii Android, fără să scrii mult cod. Aşa am ajuns să fac prima mea aplicaţie. Era ceva foarte simplu, avea un pic de text şi un buton care nu făcea nimic, dar a fost un început. Apoi au urmat mai multe lucruri, nu a fost o succesiune liniară. Per total, a fost o perioadă care m-a ajutat să mă dezvolt.

Am vorbit de Big Data, Machine Learning. Ce tehnologii crezi că au cel mai mare potenţial acum să schimbe lumea?

Sunt multe, dar mi se pare că big data poate face acest lucru. Mă gândesc că o să mai şi apară tehnologii noi la care nici nu ne gândim acum. Dar în principiu, big data şi machine learning au mult potenţial. Mai este şi Internet of Things care se dezvoltp mult în ultima vreme, poate şi blockchain. Sunt convins că sunt mult mai multe.

Ce aplicaţii ale acestor tehnologii ai vrea să vezi în viaţa de zi cu zi?

Mi-aş dori să meargă bine soluțiile pentru automatizarea caselor. Mi se pare foarte interesant domeniul şi chiar am lucrat pe un astfel de proiect acum ceva timp. Consider că este de viitor şi că este adaptarea casei la secolul 21. Pe lângă asta, cred că şi Blockchain se va dezvolta, dar acest lucru depinde de unele interese. Blockchain este o ameninţare reală pentru bănci şi pentru instituţii financiare şi nu ştiu cât de curând se vor schimba acestea, dacă se vor schimba.

Cum crezi că ar trebui să arate lumea, şcoala, locurile de muncă în perioada post COVID-19? Ce crezi că ar putea sau ar trebui să se schimbe ceva cu ajutorul tehnologiei?

Eu mi-aş dori să revenim la viaţa de dinainte de COVID, să ne putem întâlnii cu prietenii și să avem viață socială. Pe de altă parte, politica lucrului de acasă poate fi un lucru bun, pe noi ne-a ajutat să fim mai eficienți în anumite cazuri. Cred că tot mai multe companii vor adopta acest sistem în viitor, mai ales că acum şi-au dezvoltat o infrastructură în acest sens. De asemenea, o să se dezvolte foarte mult serviciile de comunicare online, nu se vor mai face la fel de multe călătorii în scop de afaceri ca înainte. Totuși, nu se va putea face o trecere completă în online pentru că dintr-un punct este nevoie şi de un contact faţă în faţă ca să poţi discuta anumite lucruri importante.

Cum arată o zi din viaţa ta înainte de acestă criză? Şcoală, responsabilităţi la job, cum reuşeai să jonglezi cu programul tău?

Aveam un program destul de lung la şcoală, cu ore de la 8 până pe la 15-16. Nu veneam în fiecare zi la Adobe, lucram şi de acasă. Erau zile în care terminam mai devreme, aşa că mă duceam şi stăteam trei-patru ore la job. Oricum, programul meu este flexibil. Lucrez 10 ore pe săptămână şi pot să mi le aloc cum vreau eu atâta timp cât îmi fac treaba. Mai aveam câteva proiecte legate într-un fel de şcoală şi încercam să găsesc timp pentru toate. În orice caz, eram destul de mult timp plecat de acasă, aveam destul de multă activitate. Plecam de acasă cam pe la 7:30 dimineaţa şi mă mai întorceam seara, în jur de 8. Într-adevăr, era mai obositor ca acum, dar cu toate acestea mi-aş dori să se revină la normal.

Ce social media foloseşti?

Stau pe social media, dar, în principiu folosesc rețelele pentru a comunica cu alte persoane. Nu ştiu câte ore pe zi stau, nu am calculat niciodată. Nu stau câteva ore legate, ci de multe ori câte 10-15 minute când am acei timpi morţi. Folosesc ce foloseşte toată lumea de vârsta mea: Instagram și Snapchat. Facebook din ce în ce mai puţin. Pe YouTube nu prea mai urmăresc zona de entertainment, caut mai degrabă materiale educaţionale.