Adrian Cioroianu: Criza generată de pandemia de coronavirus – o posibilă etapă în întărirea UE

El a elogiat opera fondatorilor UE. „Şi este o generaţie care dă astăzi numele sălilor din instituţiile noastre, sau din Parlamentul European, sau chiar din piaţa din Parcul Herăstrău, unde avem o Piaţă a Europei – Robert Schuman, Jean Monet, Paul-Henri Spaak, Altiero Spinelli, toţi aceşti oameni din Franţa, din Germania, din Italia şi-au dat seama că o formă de agregare este cea mai bună lecţie după cel de-al Doilea Război Mondial”, a spus diplomatul.

În opinia lui Cioroianu, „construcţia europeană s-a născut, practic, dintr-o criză”, acest aspect constituindu-se într-o „lecţie” pentru generaţiile actuale de politicieni.

„Concluzia pe care noi trebuie să o tragem astăzi şi care, pentru mine, reprezintă o sursă de optimism este aceea că această construcţie europeană s-a născut, practic, dintr-o criză. Ea nu s-a născut în momente de fericire. În 1949 – 1950, începutul anilor ’50, era o perioadă foarte tulbure la nivelul Europei Occidentale şi, probabil, fără ajutorul american, lucrurile ar fi fost cu mult mai complicate. Pe acest fundal, putem noi astăzi trage concluzia că o astfel de criză, precum cea pe care o trăim cu acest coronavirus, cu această pandemie care a lovit inclusiv ţări din Uniunea Europeană, pe unele dintre ele foarte puternic, că în virtutea istoriei noastre din ultimii 70 de ani ar putea fi o etapă în întărirea Uniuni Europene. Pentru că, repet, Uniunea Europeană e născută dintr-o criză, ea n-a fost rezultatul unei petreceri sau unui banchet de nuntă, ea a fost rezultatul a milioane de morminte pe continentul european după cel de-al Doilea Război Mondial. Deci Uniunea Europenă fiind practic însoţită permanent de crize, aş spune că şi astăzi cine trebuie să tragă lecţiile va avea ocazia de a o face. Şi să sperăm că avem la nivel european personaje politice la înălţimea acestui moment”, a subliniat el.

Adrian Cioroianu s-a declarat optimist în ceea ce priveşte găsirea unei soluţii comun acceptate de ţările din Nordul şi Sudul UE în privinţa măsurilor de depăşire a actualei crize.

„Aceasta este o problemă culturală, este o problemă politică şi economică. Cred că, finalmente, noi trebuie să acceptăm ideea că peste tot politica se judecă local. Chiar în interiorul Uniunii Europene politica şi oamenii politici sunt atenţi la sondajele lor locale. Ori, uitaţi-vă pe harta Uniunii Europene de astăzi – o să vedeţi cam câţi dintre lideri urmează să aibă alegeri şi asta face ca ei să fie foarte atenţi la ce declară acasă. Pe de altă parte, eu sunt convins că se vor înţelege în ultimă instanţă, sigur că se vor întâlni undeva la mijloc, dar totdeauna diferenţele fac parte, cum să spun, din construcţia europeană. Nordul şi Sudul eu cred că sunt mai importante decât diferenţa Est – Vest”, a spus diplomatul.

În opinia sa, „România joacă un rol mai mare decât acceptăm noi” în cadrul pieţei mondiale.

„Unii oameni ştiu deja acest lucru. Şi să vă dau doar câteva exemple foarte recente. În momentul în care, dintr-un motiv sau altul, mâna de lucru românească n-a mai fost prezentă în Europa în ultimele luni, dintr-o dată a devenit evidentă, inclusiv pentru noi, valoarea acesteia. Pe de altă parte, în momentul în care România a declarat că sistează exporturile de grâu – vă garantez, nu e niciun secret – au fost telefoane care au fost primite la Bucureşti, din diverse părţi ale pieţei mondiale a grâului, inclusiv europene, dar şi din afara Uniunii Europene, ceea ce ne dă de înţeles că şi acesta este un atu pe care noi nu îl conştientizăm la nivel de discurs public. Pentru că, la nivelul ministerelor, eu vă garantez că sunt oameni care ştiu aceste lucruri, cel puţin în Ministerul de Externe pe care îl cunosc ceva mai bine, dar, evident, că nu sunt oameni care să apară la televizor pentru că nu asta e fişa postului lor”, a susţinut Cioroianu.

Diplomatul a deplâns faptul că, „din păcate, la noi la televizor uneori se spun lucruri neadevărate şi mai ales, într-un fel, se minimalizează rolul nostru”.

„Pentru că, dacă asculţi discursul dominant în media, mulţi spun că România nu joacă niciun rol, că nu facem nimic, că aşteptăm de la alţii… Lucrurile sunt mult mai nuanţate, dar, evident, cine vrea să cunoască are posibilitatea de a o face. Totul e să nu gândim în clişee şi să nu ne punem cenuşă în cap atunci când nu e cazul şi să ne dăm seama de ce înseamnă România şi din punct de vedere al poziţiei şi din punct de vedere al populaţiei pe care totuşi o are şi din punctul de vedere al suprafeţei agricole. Ca să nu mai vorbim de calificarea pe care încă foarte mulţi români o au şi acest lucru se vede, iată, în zilele noastre, când, dintr-o dată, au fost ţări care au cerut, practic, mână de lucru românească”, a încheiat Adrian Cioroianu.

Ziua Europei este marcată în fiecare an la data de 9 mai, începând din 1985, când în cadrul Consiliului European de la Milano s-a luat această decizie. Data marchează ziua în care a fost pronunţată ”Declaraţia Schuman”.

În urmă cu 70 de ani, la 9 mai 1950, la cinci ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, ministrul francez de externe, Robert Schuman, propunea, în cadrul unui discurs, plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat. Această propunere este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.