Adrian Creci, director ADITBI: Modernizarea rețelei de termoficare ar costa 5 miliarde de euro, bani pe care Bucureștiul nu îi poate aloca

El susţine că din punct de vedere administrativ ar trebui regândite obligaţiile pe care sectoarele Capitalei le au către oraş, astfel încât acestea să contribuie şi la bugetul termoficării şi al transportului, în condiţiile în Municipalitatea nu poate acoperi toate aceste costuri numai din resurse bugetare.

Creci a subliniat că în acest sector al energiei termice ar trebui făcut un plan pe 10-15 ani, acceptat de toată lumea şi de care să se ţină „absolut toţi primarii şi toate guvernele”.

Şeful ADITBI a mai vorbit în interviu despre situaţia actuală a sistemului de termoficare, pierderile înregistrate în reţea, fondurile europene alocate pentru modernizare, dar şi despre obiectivele asociaţiei care trebuie să realizeze o strategie de alimentare termică a oraşului Bucureşti.

Chiar dacă în teorie sistemul centralizat de termoficare este considerat în multe ţări europene „cel mai bun, cel mai eficient şi cel mai ecologic”, Creci afirmă că, în practică, bucureşteanul care dă drumul la robinet şi nu-i curge apă caldă, „are întrebări şi vrea soluţii”, nu-l interesează tendinţa europeană.

AGERPRES: Pentru început, cum arată sistemul de termoficare din Bucureşti?
Andrei Creci: Sistemul de termoficare din Bucureşti este un sistem învechit, dar este cel mai mare din Europa, nepunând la socoteală oraşul Moscova. Este un sistem centralizat întrucât avem de-a face cu o magistrală circulară de cale dublă de ţeavă în mijlocul oraşului şi de o reţea secundară care deserveşte întreaga suprafaţă a municipiului Bucureşti. Din păcate, acest sistem a fost gândit chiar în această clădire de către Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE) prin anii ’58 – ’59 pentru cincinalul 1960-1965, când a început să se implementeze în Municipiul Bucureşti această reţea centralizată de gaze. Gazele au apărut pentru prima oară în Bucureşti în 1943, iar în 1950 erau deja cam 1.000 de gospodării care aveau o centrală pe gaze. În perioada 1965-1970 s-a desăvârşit sistemul de termoficare care deserveşte şi astăzi, fără prea mari modificări în plus, populaţia Bucureştiului, dar care acum este de trei ori mai mare.

Astăzi avem aproape 1.000 de kilometri de conducte în reţeaua termică primară, din care 65% au peste 25 de ani vechime. Avem 3.000 de kilometri în reţeaua termică secundară, care însă a mai fost modernizată, şi doar 47% din reţea are peste 25 de ani. În total sunt deservite 8.091 de blocuri, aproximativ 1,2 milioane de locuitori, iar din totalul energiei termice furnizate în Bucureşti, consumul populaţiei reprezintă peste 92%.

Actorii cei mai importanţi în acest sector al energiei termice sunt Primăria Capitalei, care este şi proprietara reţelei, operatorul de termoficare – Termoenergetica, fosta RADET, care a intrat în insolvenţă şi apoi în faliment, ELCEN – care este o societate comercială aflată în subordinea Ministerului Energiei şi care alimentează cu agent termic Termoenergetica, şi, nu în ultimul rând, Romgaz, societatea care alimentează cu gaze naturale ELCEN.

AGERPRES: Ce investiţii au fost făcute pentru modernizarea sistemului de termoficare al Capitalei în ultimii 30 de ani, dacă au fost făcute? Există în prezent bani de la Uniunea Europeană pentru astfel de lucrări?
Andrei Creci: S-a modernizat foarte puţin în ultimii 30 de ani: vreo 20 de kilometri de reţea primară şi vreo 45 de kilometri de reţea termică secundară, 24 de puncte termice din zonele Berceni Giurgiu şi Berceni Olteniţa şi s-au înlocuit schimbătoare de căldură în aproximativ 200 de puncte termice. Toate acestea printr-un program finanţat de Banca Europeană de Investiţii, Ministerul de Finanţe (MF), Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) şi RADET.

De asemenea, a mai fost un program finanţat de BERD şi Primărie prin care s-au montat pompe cu turaţie variabilă şi sisteme de automatizare în 596 de puncte termice, dintr-un total de 1.012 puncte la nivelul Capitalei, dar şi echipamente pentru echilibrare hidraulică în 16.600 scări de bloc. Mai sunt 47 de centrale termice de cvartal cu reţea proprie de distribuţie, din care 36 au fost modernizate în perioada 2000 – 2018 şi 112 module termice care au fost reabilitate toate.

În februarie anul acesta s-a semnat contractul de finanţare pe Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), între municipalitate şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), aşteptăm răspunsul pozitiv de la Bruxelles şi urmează să primim banii de la UE, respectiv 245 de milioane de euro cu care se vor putea moderniza 230 de kilometri de reţea. De asemenea, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), PMB a propus programe de 7 miliarde de euro, din care un miliard de euro pentru termoficare. Din câte ştiu, există deja un proiect de digitalizare pe partea termică.

CITEȘTE MAI MULTE PE AGERPRES.