‘Deprecierea de până acum a euro este implicit şi o depreciere uşoară pentru leu, deci poate avem o oportunitate de apreciere a monedei naţionale. Pe acest palier al revenirii economice pe termen mediu, posibil să vedem un leu mai apreciat concomitent cu dobânzi mici. Aprecierea monedei ar capitaliza debitorii şi creditorii, ar aduce capacitate de îndatorare nouă, ar continua procesul de dezintermediere dar şi cel de dezinflaţie, ar creşte puterea de cumpărare şi încasările bugetare şi, cel mai important, ar reprezenta o extensie firească a reuşitei noastre de până acum de îndeplinire a tuturor criteriilor de aderare la euro’, a spus Mitroi.
Pe termen mediu, afirmă profesorul, un leu sustenabil mai puternic ne va aduce mai aproape de euro.
‘Dacă am pune la pachet şi un cod fiscal modern, pro business, am putea fi mai bine echipaţi pentru provocările noului ciclu al competiţiei economice. Cu dobânzi mici, petrol ieftin şi monedă apreciată, se poate face un transfer de bunăstare şi de creştere economică spre individul consumator, investitor’, a precizat Mitroi.
Potrivit acestuia, capitalul alocat neproductiv va fi dislocat prin dezintermediere (randament de 1% pe depozite vs. cost de credit 6%, adică 5% rentabilitate fără risc la plata creditului în avans) şi apoi multiplicat prin creditare la dobânzi foarte mici pe termen mediu şi lung.
‘Dacă moneda este pegged (curs administrat) la o alta (de exemplu, francul elveţian sau coroana daneză faţă de euro), atunci volatilitatea monedei de referinţă poate fi defavorabilă în special pentru partea comercială a economiei. O modalitate prin care banca centrală poate reduce această incertitudine este o corelare atentă a politicii valutare cu cea monetară. În perioadele de volatilitate şi creştere economică insuficientă, incertitudinea asociată unei monede pegged la euro poate fi contracarată prin relaxarea politicii monetare a acestei monede’, a mai arătat profesorul de finanţe comportamentale din cadrul ASE.
De exemplu, conform lui Adrian Mitroi, când euro se înscrie pe un trend de depreciere, acesta poate induce variaţii importante în rata de schimb a respectivei monede, cu presiune chiar de apreciere.
‘Pentru reducerea acestei volatilităţi valutare, moneda ar trebui să devină mai puţin atractivă, adică să ofere dobândă mai mică. Această scădere ar trebui să compenseze tendinţa iniţială de apreciere de pe piaţa valutară. În teorie este simplu, însă în practică este complicat, iar această logică nu este infailibilă. Acest ciclu economic de revenire este diferit, ţările în curs de dezvoltare cresc mai mult decât cele dezvoltate, iar imbalansul de creare şi distribuţie a averii economice se modifică. În schimb, dezechilibrele la nivel de societate, în interiorul unei ţări devin şi mai acute’, a explicat Adrian Mitroi.