Adrian Oros: 53% dintre factorii principali ai risipei alimentare erau consumatorii finali

Potrivit acestuia, 53% din factorii principalii ai risipei alimentare erau consumatorii finali.

„Risipa alimentară este practic un factor generator de risipă, în general, a tuturor resurselor pe care noi le utilizăm atunci când producem hrana, începând de la teren, energie, materie primă, apă, toate cu un impact direct şi devastator asupra mediului. Practic, 53% din factorii principali ai risipei erau consumatorii finali şi cred eu, dar asta spun şi statisticile, că factorii principali ai risipei sunt lipsa conştientizării şi lipsa educării consumatorului final. Aici ar trebui să insistăm noi foarte mult şi sigur că este important să îmbunătăţim permanent coerenţa între politici, să dezvoltăm un cadru de reglementare foarte clar atât din punct de vedere financiar cât şi comportamental, astfel încât toate aceste politici să le putem transforma în realitate”, a spus Oros la un eveniment organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului.

El susţine că toate cifrele legate de risipa alimentară sunt îngrijorătoare, întrucât în timp ce se risipesc milioane de tone de hrană pe an, există peste un miliard de oameni care suferă de foame.

„Parlamentul României a fost primul Parlament european care a implementat un proiect de lege în acest sens. Chiar dacă legea a fost demarată în 2015, am reuşit în 2016 să o scoatem în forma actuală, dar din păcate normele de aplicare au durat mai mult şi au apărut doar în acest an, pentru că erau unele greutăţi sau unele neajunsuri în ceea ce priveşte modul de operare: din punct de vedere fiscal trebuia corelat cu celălalt modul de operare din punct de vedere al siguranţei alimentare. Eu cred că în forma actuală legea este operabilă. Deja sunt operatori pe piaţă care lucrează şi trebuie să subliniem rolul ONG-urilor pentru că de la începutul demarării acestui proiect şi până acum când am finalizat normele de aplicare am avut contribuţia esenţială a acestor ONG-uri”, a precizat Oros.

Întrebat de jurnalişti la finalul reuniunii dacă s-au aruncat alimente în propria gospodărie, el a răspuns: „cu siguranţă în fiecare gospodărie s-au aruncat şi am subliniat că factorul principal este lipsa conştientizării populaţiei asupra acestei risipe alimentare, dar şi lipsa unei educaţii privind comportamentul alimentar”.

În privinţa programelor pe care intenţionează să le iniţieze în acest sector, şeful MADR a afirmat că se gândeşte să promoveze, în primul rând, consumul de alimente sănătoase în rândul copiilor.

„Eu mă gândesc să dezvoltăm mai multe programe, nu numai pe risipă alimentară, mă interesează să promovez în primul rând consumul de alimente sănătoase, să învăţăm copiii de mici, în familie şi în şcoală, că trebuie să consume alimente sănătoase, alimente proaspete dacă se poate şi să ne uitam de fiecare dată pe etichetă atunci cumpărăm ceva, chiar dacă uneori viaţa e mai rapidă şi nu ne permite acest lucru”, a adăugat ministrul Agriculturii.

El consideră că românii vor ca alimentele să fie cât mai sănătoase şi cât mai puţin forţate din punct de vedere tehnologic, asigurând consumatorii că produsele alimentare „sunt cât se poate de sănătoase”, indiferent de unde sunt cumpărate.

„Cetăţenii în primul rând ar trebui să aibă încredere, indiferent de unde cumpără un aliment, dintr-o piaţă sau dintr-un magazin mare sau de la un magazin de cartier, că acel aliment este cât se poate de sănătos. (…) Cu siguranţă ar trebui să cumpărăm doar alimentele care ne sunt necesare consumului zilnic şi să încercăm să nu facem această risipă alimentară, deşi am observat din comportamentul alimentar al oamenilor care au venituri peste medie că risipa este ceva comun, pentru că în magazine, datorită modului de promovare, trei la preţ de două sau alte mijloace de marketing, tentaţia este de cumpăra mai mult decât este nevoie, iar apoi datorită aspectului sau termenului de expirare există tendinţa de a le arunca”, a adăugat oficialul MADR.

Potrivit datelor prezentate în conferinţă de către coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Laszlo Borbely, România aruncă zilnic peste 6.000 de tone de alimente, respectiv 2,2 milioane de tone pe an.

„Aruncăm 6.000 de tone de alimente zilnic, în România, 2,2 milioane de tone pe an. Este foarte mult, deşi, repet, în UE suntem pe un loc destul de onorabil faţă de alte ţări care aruncă şi mai mult”, a afirmat marţi Borbely, la conferinţa internaţională „Împreună combatem risipa alimentară” .

Potrivit acestuia, peste 50% din deşeurile alimentare sunt din gospodării.

„53% (din deşeurile alimentare n.r) sunt din gospodării (…) Înseamnă că e vorba de noi, de cetăţeni, e vorba de cum ne gospodărim (…). S-au făcut studii, foarte mulţi şi-ar dori să poată colecta deşeuri alimentare, le-ar putea valorifica, dar trebuie să existe un sistem pus la punct, se degradează mâncarea, o estimare greşită a cantităţii când mergem şi cumpărăm alimente, cumpărături în exces, deci 11,9% se aruncă din mâncarea cumpărată, în Europa media este dublă, deci stăm puţin mai bine, dar încă avem foarte multe de făcut”, a afirmat Borbely.