Adunarea Generală a ONU a votat pentru suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului

La iniţiativa Statelor Unite şi a aliaţilor săi, Adunarea Generală a ONU a aprobat această măsură cu 93 de voturi pentru, 24 împotrivă şi 58 de abţineri. O majoritate de două treimi din membrii cu drept de vot – exceptând abţinerile, care nu contează – a fost necesară pentru a suspenda Rusia din consiliul format din 47 de ţări, alese pentru mandate de trei ani.

Votul a reflectat o destrămare a unităţii internaţionale împotriva Moscovei, observă AFP.

Pe lângă Statele Unite şi Ucraina însăşi, ţările Uniunii Europene, naţiuni din America Latină precum Argentina, Chile, Columbia, Peru şi Uruguay, precum şi alte state precum Australia, Canada, Turcia şi Norvegia au susţinut măsura.

Printre cele 24 care au votat împotrivă se numără Rusia, China, Cuba, Iran, Nicaragua, Siria şi Kazahstan. China a denunţat un „demers pripit”, o „turnare de gaz pe foc” şi un „precedent periculos”, potrivit AFP.

În pofida presiunilor exercitate în ultimele zile de Moscova pentru ca ţările să voteze împotrivă, mai multe state africane, printre care Africa de Sud şi Senegal, au ales să se abţină, apreciind că rezoluţia de suspendare a Moscovei ”prejudiciază rezultatul comisiei de anchetă” create la începutul lunii martie de către Consiliul pentru Drepturile Omului.

Brazilia, ca şi Mexicul şi India, toţi trei actuali membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, au adoptat aceeaşi poziţie de abţinere.

Potrivit Washingtonului, suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului, cu sediul la Geneva, este mai mult decât simbolică şi sporeşte „izolarea” Moscovei pe scena internaţională de la invazia Ucrainei, la 24 februarie.

Rusia este acuzată de crime de război şi de abuzuri împotriva civililor în zonele ucrainene pe care le-a ocupat, cum ar fi în Bucea, ceea ce a precipitat demersul Washingtonului privind suspendarea din Consiliul pentru Drepturile Omului.

Rusia neagă că ar fi atacat civili în Ucraina. Ambasadorul său la ONU, Vasili Nebenzia, a declarat marţi că, în timp ce Bucea se afla sub control rusesc, ”niciun civil nu a suferit niciun fel de violenţă”.

Dar SUA şi aliaţii săi au susţinut că Moscova nu poate continua să participe la acest Consiliu în condiţiile în care „subminează toate principiile de bază” ale ONU prin invazia sa în Ucraina şi prin presupusele atrocităţi comise împotriva civililor, relatează EFE.

”Rusia nu numai că încalcă drepturile omului, dar zdruncină şi fundamentele păcii şi securităţii internaţionale”, a declarat ambasadorul ucrainean la ONU, Serghei Kisliţa, înainte de vot.

Diplomatul i-a avertizat pe toţi membrii că un vot împotriva iniţiativei ar echivala cu „apăsarea trăgaciului” asupra civililor ucraineni şi ar fi o dovadă de „indiferenţă” similară cu cea care a permis în 1993 să se comită genocidul din Rwanda.

De la crearea Consiliului în 2006, Moscova este, cu intermitenţe, membru al acestuia, deoarece membrii acestuia au dreptul la doar două mandate consecutive. În prezent Rusia se află în al doilea an dintr-un mandat de trei ani în cadrul Consiliului, care nu poate lua decizii obligatorii din punct de vedere juridic. Cu toate acestea, deciziile sale trimit mesaje politice importante şi poate autoriza investigaţii. Ucraina este în prezent membru al Consiliului.

Rezoluţia adoptată joi de Adunarea Generală a ONU reaminteşte că aceasta ”poate suspenda drepturile de membru al Consiliului pentru Drepturile Omului ale unui membru al Consiliului care comite încălcări grave şi sistematice ale drepturilor omului”.

Aceasta exprimă „profunda îngrijorare” a Adunării Generale „faţă de criza umanitară şi a drepturilor omului care are loc în prezent în Ucraina, în special faţă de informaţiile privind încălcări şi abuzuri ale drepturilor omului”, uneori „sistematice”, şi „încălcări ale dreptului umanitar internaţional de către Federaţia Rusă”.

Moscova este unul dintre cei mai vocali membri ai Consiliului, iar suspendarea sa îi interzice să ia cuvântul şi să voteze, deşi diplomaţii săi ar putea în continuare să asiste la dezbateri. ”Probabil că ar încerca în continuare să influenţeze Consiliul prin intermediari”, a declarat un diplomat de la Geneva.

Consiliul pentru Drepturile Omului este principalul forum al ONU pentru promovarea drepturilor omului. Creat în 2006, este format din 47 de state membre, alese de Adunarea Generală a ONU. Componenţa sa, care este decisă în urma unor alegeri organizate anual, a fost criticată în mod regulat pentru că include state cu un bilanţ foarte îndoielnic în ceea ce priveşte drepturile omului, scrie EFE.

În plus faţă de promovarea drepturilor omului, acest organism este responsabil pentru examinarea periodică a situaţiei drepturilor omului în statele membre ale ONU. Consiliul poate, de asemenea, să abordeze orice problemă sau situaţie legată de drepturile omului care o impune, inclusiv în cadrul unor reuniuni excepţionale, care pot fi convocate în regim de urgenţă. Acesta a fost cazul recent pentru situaţia din Ucraina, în ciuda opoziţiei Moscovei, sau în Etiopia.

De la crearea Consiliului în urmă cu 16 ani, doar o singură ţară a mai fost suspendată: Libia lui Muammar al-Gaddafi, ca răspuns la represiunea protestelor din 2011, deşi a fost readmisă câteva luni mai târziu.

De la invazia rusă în Ucraina, Adunarea Generală a ONU s-a pronunţat de trei ori cu privire la acest război, incluzând votul de joi. La 2 martie, în cadrul unui prim vot istoric, 141 de ţări au condamnat invazia Rusiei, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, 5 ţări votând împotrivă (în afară de Rusia, Belarus, Siria, Coreea de Nord şi Eritreea) şi 35 abţinându-se. La 24 martie, Adunarea Generală a solicitat accesul umanitar neîngrădit şi protecţia civililor din Ucraina. În cadrul votului, 140 de ţări au votat pentru, cinci au votat împotrivă (aceleaşi cinci ţări ca la 2 martie) şi 38 de ţări s-au abţinut.

Moscova afirmă că desfăşoară o „operaţiune specială” pentru a demilitariza Ucraina.

Sursa foto: Flickr