Aeroportul Iaşi ar putea avea terminal cargo construit prin PPP. Patru investitori ar fi interesaţi
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2012/08/aeroport_iasi_00767100.jpg)
Planul iniţial al autorităţilor din Iaşi vizau construirea acestui terminal cu fonduri europene. Cum proiectul estimat la cinci milioane de euro nu a fost însă eligibil pentru finanţare de la Comisia Europeană, CJ Iaşi vrea să îl realizeze prin PPP.
„Avem deja patru investitori interesaţi”, a spus pentru ECONOMICA.NET Maricel Popa, prezent la un eveniment dedicat PPP-urilor. El a menţionat că cei patru investitori sunt Fan Courier, Cargus, o firmă din Franţa şi una din Anglia.
Dacă noul plan va avea succes, CJ Iaşi ar putea derula primul proiect de parteneriat public privat din România.
De asemenea, Maricel Popa mai vrea să realizeze prin PPP şi un parc industrial. Pentru ca aceste proiecte să se materializeze, ele trebuie să treacă însă de votul consilierilor din CJ Iaşi.
Totodată, Popa apreciază că pentru a fi demarate cu succes proiecte prin PPP în România, ar trebui adoptate în Parlament unele modificări la legislaţia privind PPP-urile.
Astfel, alături de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Euronest, Maricel Popa propune amendamente la Ordonanţa 39/2018 precum:
– Lărgirea ariei de aplicabilitate a PPP la nivelul autorităţilor locale, astfel încât să includă şi domenii ca educaţie, turism, sănătate şi cultură.
– Definirea clară a noţiunii de „profit rezonabil”.
– Echilibrarea contribuţiei financiare între public şi privat de la 25% – 75% la 40% – 60%.
În promovarea soluţiei prin PPP, şeful CJ Iaşi argumentează că prin acest mod a fost dezvoltată infrastructura în alte ţări europene. „80% din autostrăzile din Italia au fost dezvoltate prin PPP. Cele mai multe autostrăzi din Ungaria au fost făcute prin PPP, după care Guvernul le-a cumpărat de la privaţi când a avut bani”, a explicat Maricel Popa.
El a mai dat şi exemplul vecinilor din Serbia, care reprezintă un „fanion” în regiune când vine vorba de implementarea de proiecte prin PPP. Astfel, sârbii dezvoltă de şapte ani proiecte de autostrăzi şi spitale prin PPP, în timp ce la noi doar se dezbat legi, mai spune şeful CJ Iaşi.
Până în 2019 au fost implementate în România 89 de proiecte prin concesiune, cu o valoare de 6,78 miliarde de dolari, potrivit Euronest, care citează date ale Knowledge Lab.
Concesiunea reprezintă doar partea de exploatare din cadrul unui parteneriat public – privat. Până acum, în România nu a fost implementat însă un PPP în întregime, care să implice şi proiectare şi execuţie.
Amintim că ultimele tentative de PPP, respectiv cele ale fostului Guvern Viorica Dăncilă pentru construirea autostrăzilor Ploieşti – Braşov şi Tg Neamţ – Iaşi, au fost anulate de către Guvernul Orban.