Aeroporturile importante din România se apropie de limita de trafic şi au nevoie urgentă de investiţii masive în extindere

Numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile din România a crescut anul trecut cu 23,5%, până la 16,39 milioane de pasageri, din care peste două treimi au trecut prin aeroportul Henri Coandă, potrivit datelor publicate recent de către Institutul Naţional de Statistică (INS).

Principalul motor al acestui avans îl reprezintă extinderea transportului aerian low-cost. Primii doi jucători din piaţa transportului aerian de călători, Wizz Air şi Blue Air, au transportat anul trecut peste nouă milioane de pasageri. Pentru acest an, Blue Air estimează o creştere de 13% a numărului de pasageri transportaţi, până la 4,05 milioane.

La nivel naţional, pentru acest an, traficul de pasageri ar putea creşte cu 15% pe aeroportul Henri Coandă şi cu peste 12% la nivel naţional, potrivit unor surse avizate, consultate de News.ro.

„În primele două luni ale acestui an am observat o creştere semnificativă a traficului, şi de 20% pe unele aeroporturi. Estimăm un avans de peste 12% la nivel naţional, ceea ce înseamnă că este posibil să ne apropiem de 19 milioane de pasageri la finalul anului”, au declarat sursele consultate de News.ro.

Aeroportul din Cluj, al doilea din ţară, estimează un număr de trei milioane de pasageri în acest an, un avans de aproape 60% faţă de 2016, când a avut 1,88 milioane de pasageri.

„Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj îşi consolidează puternic a doua poziţie în clasamentul aeroporturilor româneşti, iar planurile de dezvoltare ale aeroportului nu se opresc aici mai ales că pentru acest an, 2017, se estimează un trafic de 2,7 – 3 milioane de pasageri”, au declarat reprezentanţii aeroportului, la solicitarea News.ro.

Aeroporturile din România sunt deţinute fie de Ministerul Transporturilor – cazul aeroporturilor Capitalei -, fie de administraţiile locale, cum este cazul celui din Cluj.

În luna ianuarie a acestui an, Consiliul Judeţean Cluj a anunţat că au fost emise autorizaţiile pentru construirea, la aeroportul internaţional „Avram Iancu” din Cluj, a unei platformei pentru staţionarea aeronavelor şi pentru modernizarea terminalului plecări.

În acest context, al unei creşteri accelerate a traficului de pasageri, aeroporturile din România, inclusiv Henri Coandă, de lângă Bucureşti, au nevoie de investiţii şi de specialişti, în paralel cu o imixtiune mai mică a politicului în acest sector, a declarat, pentru News.ro, preşedintele Asociaţiei Piloţilor şi Proprietarilor de Avioane din România (AOPAR), Radu Merica.

„Există o imixtiune a politicului in acest domeniu. Managementul politic nu duce la rezultate bune, la dezvoltare, trebuie angajaţi profesionişti în aviatie şi lăsaţi să-şi facă treabă. Există o lipsă acută de specialişti în domeniul infrastructurii, iar cei care sunt nu sunt angajaţi politic”, a avertizat Merica.

El consideră că trebuie trebuie construite terminale noi pe majoritatea aeroporturilor, în condiţiile în care Henri Coandă este singurul aeroport unde există posturi moderne de preluare a pasagerilor.

„Ar trebui să existe o viziune politică la nivel naţional în acest sens, în contextul în care toate aeroporturile sunt deţinute şi administrate de stat. Numirile în conducerile aeroporturilor se fac politic”, a spus Merica.

El a avertizat că, de multe ori, se aplică soluţii pe termen scurt pentru că nu există o viziune pe termen lung, dar aceste soluţii, pe termen lung, ajung să fie mai costisitoare. Astfel, au început să apară deja probleme chiar pe cel mai mare aeroport al ţării, Henri Coandă, în orele de vîrf.

„Pentru Henri Coandă am propus mai demult soluţia construirii unui terminal nou. În decembrie, pe Henri Coandă, am aşteptat o oră şi jumătate. Apar, în ore de vârf, zone de gâtuire a traficului, la filtre, la controlul paşapoartelor”, a explicat Merica.

Pentru acest an, şefii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) trebuie să implementeze anumite măsuri prin care să reducă timpul de aşteptare la punctele de control pe Henri Coandă, potrivit specialiştilor.

Alte nevoi, la nivel naţional, sunt legate de creşterea mobilităţii regionale prin dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, creşterea capacităţii aeroporturilor în corelare cu cererea de trafic şi cu obiectivele de protecţie a mediului.

Astfel, chiar dacă sunt bine împărţite la nivel teritorial, aeroporturile regionale ale României din Timişoara, Cluj, Târgu Mureş, Baia Mare, Iaşi, Suceava sau Bacău nu dispun de infrastructura şi facilităţile necesare pentru deservirea aeronavelor mari şi traficului crescut de pasageri, preconizat pentru următorii 10 ani, au avertizat reprezetanţii aeroportului din Cluj, cel mai mare din afara Capitalei.

„Investiţiile în infrastructura aeroportuară sunt legate de atragerea operatorilor aerieni şi a călătorilor. Aeroporturile din Arad şi Baia Mare nu au înregistrat pasageri anul trecut, conform datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România. Aeroportul din Baia Mare se află în renovare conform celor mai recente date, în timp ce aeroportul din Arad a rămas fără curse regulate în 2015 după ce operatorul low-cost Wizz Air a decis să plece”, au precizat reprezentanţii aeroportului din Cluj-Napoca, pentru News.ro.

Potrivit acestora, în general, problemele pe aeroporturile din România sunt date de vechimea infrastructurii şi insuficienţa obiectivelor de infrastructură în raport cu traficul existent.