În ce măsură afectează finanţarea imobiliară perpectiva negativă acordată de S&P României

Economica.net
11 12. 2019
interbancar__curs_euro_465x215_37825400

„Revizuirea perspectivei ratingului este o consecință directă a dezechilibrului bugetar și va avea impact asupra costului la care statul român se va împrumuta. Pe piața bancară locală însă, vedem un impact limitat pentru că există încă supralichiditate în euro și lei. Deci, pe termen scurt, nu credem că va există un impact nici asupra condițiilor de finanțare de pe piața imobiliară. Considerăm totuși că în cazul unor revizuiri în jos, am putea vedea un impact mai mare asupra politicii de creditare a băncilor (mai ales a celor care au capital străin), care s-ar putea traduce in condiții de finanțare mai restrictive și mai scumpe”, spune Maxime Otto, reprezentant al departamentului Capital Markets al JLL.

Aceasta este prima mişcare de rating pe care agenţia o face din 2014 încoace. La ultima evaluare, din martie 2019, Standard & Poor’s a menţinut perspectiva privind datoria Romaniei la stabila, cum era încă din mai 2014.

„Revizuirea perspectivei reflectă riscuri în creștere în ceea ce privește stabilitatea economică și fiscală a României, în cazul în care factorii de decizie vor stabiliza și consolida poziția bugetară, inclusiv din planurile de a implementa creșteri suplimentare de pensii începând cu anul viitor”, se arată în document.

Încetinirea economiei va afecta veniturile guvernului, ceea ce va duce la noi presiuni bugetare, avertizează S&P. Conform scenariului macroeconomic de bază al agenţiei, creşterea PIB-ului României va rămâne aproape de 3% până în 2022. În pofida temerilor, S&P a decis să confirme ratingul „BBB-/A-3” pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală, ţinând cont de nivelul redus al datoriei externe.

Potrivit BCR, decizia S&P de revizuire a perspectivei României la negativă, de la stabilă, se va reflecta cel mai probabil în primele de risc cerute de investitori pentru investiţiile în active româneşti. Înrăutăţirea situaţiei deficitelor gemene (deficitul de cont curent mare şi deteriorarea deficitului bugetar), precum şi posibilitatea excluderii României din grupul ţărilor recomandate pentru investiţii de către agenţiile de rating au fost parţial încorporate în primele de risc solicitate României de către investitori, aspect reflectat, de exemplu, în randamentele obligaţiunilor pe termen lung emise de România în euro, net superioare celorlalte ţări din regiune. Există totuşi posibilitatea ca, în urma deciziei de astăzi, aceste prime de risc solicitate să crească, ceea ce s-ar traduce în costuri mai mari de finanţare a României pe pieţele externe. Pe piaţa secundară locală, randamentele obligaţiunilor de stat denominate în lei pe termen mediu şi lung au crescut astăzi cu circa 5-6 puncte de bază faţă de nivelurile de închidere înregistrate în sesiunea de tranzacţionare precedentă.